Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 488 ~
se arată în raportul Comisiei Naționale de Arheologie din 16 decembrie 2016. Practic, Comisia
Națională de Arheologie a aprobat și suprafața de 430,15 mp pe care urma să fie făcută descărca-
rea de sarcină arheologică.
Totuși, în baza avizului dat de CNA, Direcția Județeană pentru Cultură Constanța a emis
certificatul nr. 3\103\13.03.2017, prin care a dispus descărcarea de sarcină arheologică
pe toa-
tă suprafața terenului de 718 mp, în afara zonei propusă de conservare
in situ
, care măsoară,
conform raportului, 39,01 mp. Ulterior, reprezentantul DJC a revenit și a transmis că zona care
trebuie conservată
in situ
are o suprafață de 48,5 mp, nu de 39,01 mp, așa cum apare în raportul
muzeului.
Scandalul a început în momentul în care investitorul care vrea să construiască un bloc de pa-
tru etaje în centrul vechi al Constanței, peste vestigiile cetății Tomis, a început să excaveze terenul
și să care la marginea orașului tone de pământ pline de piese antice, fără să aibă supravegherea
unui arheolog.
Acest lucru a fost posibil în baza avizului emis de Direcția Județeană de Cultură Constanța,
în anul 2017, care prevedea descărcarea de sarcină arheologică pe toată suprafața terenului, în
afară de zona unde a fost dispusă conservarea
in situ,
dar și de faptul că arheologii nu au propus
în raportul final obligativitatea supravegherii pe tot parcursul lucrărilor. Investitorul a înștiințat
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța (MINAC) că începe lucrările
de con-
struire, dar nu a solicitat instituției încheierea unui contract pentru supravegherea acestora, astfel
că arheologii nu au putut fi delegați pentru a participa la săpături.
Așa se face că o parte din zidurile Cetății Antice Tomis au fost efectiv rase în momentul în
care excavatorul a început să sape în sit.
Contactat de Info Sud-Est, Traian Cliante, responsabilul de șantier în momentul cercetării ar-
heologice, a declarat că a fost o greșeală din partea arheologilor că nu au prevăzut supravegherea
în raportul final.
Lucrările din zona Lupoaică au fost sistate de procurori, care au început o cercetare penală în
acest caz
14
. În urma cercetărilor cu privire la găsirea unor fragmente de obiecte care ar putea avea
o anumită valoare arheologică, polițiștii din cadrul Secției 3 au continuat verificările privind
legalitatea activităților de excavare și depozitare a materialelor arheologice, context în care „s-a
stabilit că nu au fost respectate cerințele prevăzute în autorizația de construire”, a informat IPJ
Constanța.
„Având în vedere că în șantierul de lucru, privind construcția unui imobil pe terenul situat în
municipiul Constanța, există posibilitatea existenței
de materiale arheologice, s-a dispus măsura
opririi temporare a executării tuturor lucrărilor până la definitivarea cercetărilor”, a mai adăugat
sursa citată.
În cauză, a fost deschis dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de executare fără
autorizație de construire sau de desființare, conform Legii 50/1991
15
.
Concluzii
În perioada analizată au existat mai multe scandaluri legate de fenomene de distrugere a
patrimoniului cultural al județului Constanța. Dintre acestea am selectat 4 pe care le-am consi-
derat a fi mai reprezentative. Concluziile care se desprind de aici sunt următoarele:
14
Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte, Breaking Investitorul care construiește peste Cetatea Tomis,
ajutat din pix de Direcția de Cultură. A fost permisă descărcarea arheologică pentru tot terenul de
la Lupoaică, deși arheologii au prevăzut în raport o suprafață mult mai mică, https://www.info-sud-
est.ro/breaking-investitorul-care-construieste-blocul-de-patru-etaje-peste-cetatea-tomis-ajutat-din-
pix-de-directia-de-cultura-care-a-permis-descarcarea-arheologica-pentru-tot-terenul-de-la-lupoai-
ca-desi-a/
15
Poliția Constanța, despre săpăturile de la Lupoiacă: Nu au fost respectate cerințele prevăzute în
autorizația de construire, in:
Info-sudest, 29 ianuarie 2020,
Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 489 ~
- Există o slabă preocupare din partea autorităților locale pentru aplicare a legii privind
protecția patrimoniului cultural național al județului Constanța.
- Există o puternică conexiune între dezvoltatori imobiliari și oamenii politici care le acordă
protecție atunci când încalcă legile de protecție a monumentelor istorice.
- În pofida prevederilor legale și a eticii care trebuie să stea la baza activităţii celor care ar
trebui să se ocupe de protecţia patrimoniului cultural naţional persoane din conducerea DJCPN
Constanţa și a MINAC au văzut și în aceasta o oportunitate de afaceri. Instituțiile din domeniul
culturii nu își fac treaba pentru care sunt plătiți și fiind confruntate adeseori cu personaje cu
influență în lumea politică ezită să ia măsurile legale care se impun
pentru sesizarea organelor
judiciare și pedepsirea făptuitorilor.
- Organele judiciare sunt depășite de situație și în afara unor amenzi contravenționale niciun
un făptuitor nu a primit vreo pedeapsă penală pentru încălcarea legilor patrimoniului. Problema
nu este lipsa legilor așa cum se plâng mulți factori de răspundere din domeniul culturii de la
nivelul județului Constanța ci lipsa de voință în aplicarea acestora.