Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 450 ~
o serie de activități educaționale, expoziționale în
mediul online, asigurând o continuitate în
legătura cu publicul.
Astfel, la University College of London, chiar dacă Petrie Museum și Grant Museum of Zoo-
logy sunt închise încă în septembrie 2020, baza de date digitale permite o interacțiune dinamică
și de calitate pentru categorii de public diverse. Trebuie menționat că reacția muzeelor în general,
a muzeelor universitare în particular, a variat în privința perioadei de suspendare a activității față
în față. La Oxford University, cel mai vechi muzeu universitar – Ashmolean Museum s-a redes-
chis în 10 august, în timp ce alte trei muzee ale universității au rămas închise.
La Cambridge University doar două muzee din cele opt (fără a socoti aici și Grădina Botani-
că) sunt deschise în acest moment: Fitzwilliam și Kettle›s Yard. Totuși, celelalte șase muzee sunt
foarte active atât în social media cât și pe site-ul propriu, unde propun programe și activități
atractive pentru toate vârstele
32
.
Muzeul Universității din Utrecht era în curs de amenajare a expoziției permanente la mo-
mentul debutului pandemiei, dar activitatea sa în mediul online este una dinamică
33
. În cazul
muzeelor universitare germane
34
constatăm că unele s-au redeschis pentru vizite (cu respectarea
tuturor condițiilor de siguranță epidemiologică) iar o parte dintre colecțiile lor sunt accesibile.
În spațiul italian, la Florența, Roma, Pisa, Bologna, Siena, Pavia
35
sau Pisa, campaniile de
digitizare a patrimoniului universitar din ultima perioadă s-au concretizat în activități propuse
publicului în perioada pandemiei.
Semnalăm dinamismul formelor de interacțiune cu publicul în cazul muzeelor Universității
din Atena, mai ales pe segmentul instrumentelor de social media. De asemenea,
University of
Western Macedonia a propus o expoziție virtuală intitulată „Visual Arts e-Pandemic”, organizată
de studenți de la departamentul de Arte vizuale și aplicate
36
.
Unde se află muzeele universitare din România în cadrul acestui tablou? Remarcăm cu tristețe
faptul că, în continuare, legislația românească nu valorifică conceptul de patrimoniu academic,
prin urmare, muzeele universitare trebuie să funcționeze cu resurse puține alocate de condu-
cerea universităților, dar și cu un personal relativ puțin numeros. Accesul digital este limitat la
o parte destul de redusă a patrimoniului deținut de aceste muzee, ceea ce se traduce în imposi-
bilitatea de
a realiza programe interactive, multimedia la nivel comparabil cu al muzeelor uni-
versitare europene. În aceste condiții, putem constata că pandemia nu pare să-și pus amprenta
în mod special asupra condițiilor de exprimare muzeală. Muzeul Universității „Al. I. Cuza” din
Iași are prezentări statice ale colecției pe site-ul propriu și posibilitatea de a urmări un tur virtual
al sălilor. Muzeele Universității Babeș-Bolyai din Cluj oferă și ele vizitatorului virtual expoziții
în general statice. În aceeași situație se află și Muzeul Universității din București, cu o serie de
expoziții digitale, dar fără componentă multimedia. Ca și celelalte muzee din România, muze-
ele universitare și-au mutat activitatea în zona digitală, utilizând instrumentele social media.
Dacă muzeele Universității Babeș-Bolyai din Cluj au rămas închise publicului, muzeul din Iași
și cel din București s-au redeschis, cu respectarea condițiilor de distanțare socială.
Pentru aceste
muzee, digitizarea rămâne în continuare un obiectiv important, căruia trebuie să-i fie alocate
mijloace și pentru care trebuie construite strategii.
În final, câteva gânduri și învățături extrase din experiența acestei pandemii: anul 2020 are
potențialul unui moment de resetare și de redesenare a muzeelor
37
, așa cum observa Madeleine
Grynsztejn de la Museum of Contemporary Art, Chicago, și depinde doar de lumea muzeală
cum va aborda această provocare. Unul dintre câștigurile teoretice și metodologice ale crizelor
32
http://www.sedgwickmuseum.org/index.php?page=events (accesat la 1 septembrie 2020).
33
https://umu.nl/museum-online/ (accesat la 1 septembrie 2020)..
34
Un exemplus de tur virtual la Bonn University Museum - https://vr-easy.com/tour/horst/200701-
ccc/#pano=2, accesat la 1 septembrie 2020).
35
Bază de date digitale prezentată pe site: https://museokosmos.eu/il-museo/.
36
https://visualartspandemy.wordpress.com/, accesat la 1 septembrie 2020.
37
https://news.artnet.com/opinion/madeleine-grynsztejn-mca-chicago-op-ed-1875996, 30.08.2020.
Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 451 ~
ultimei perioade și ale actualei crize o reprezintă printre altele reflecția aprofundată
asupra mo-
dului de colectare contemporan sau felul în care muzeele și colecțiile se raportează la păstrarea
memoriei trecutului recent
38
. Semnificația obiectelor-memorie este subiectivă și poate conduce
la selecții înguste, care vor influența modul de reprezentare a acestui prezent pentru generațiile
viitoare. Este nevoie de deschidere și în privința grilei de colectare, de pluralism și perspective
multiple, astfel încât să evităm pe cât posibil reprezentarea în colecțiile viitoare ale muzeelor doar
a unor elite, doar a „vocilor” puternice dintr-o societate. Desigur, că noile forme și suporturi ale
pieselor colectabile ridică probleme specifice de conservare, depozitare sau expunere.
Consider că muzeele au nevoie de o dezvoltare a platformei de dialog cu publicul prin cât mai
multe canale, cu asigurarea încrederii și colaborării acestuia, dacă vor să supraviețuiască într-un
secol care va avea și
alte crize, în mod evident. Desigur, domeniul muzeal a traversat diverse
situații dificile și în a doua jumătate a secolului XX, din care a ieșit întărit și cu apetit pentru
asimilarea de noi tehnici și abordări. Așadar, dacă direcția în care se îndreaptă valorificarea pa-
trimoniului muzeal este lumea digitală și dacă ținta programelor muzeale o reprezintă comuni-
carea multidirecțională cu vizitatorul, strategiile muzeului trebuie să
vizeze tocmai acele canale
de comunicare, cu o alternare a tipurilor de interacțiune și activități pentru a păstra interesul
publicului și a construi comunități.
Ce poate ajuta muzeele să câștige atenția și încrederea publicului? Este nevoie ca prin pro-
gramele desfășurate să își poziționeze o imagine clară, „să câștige inimi și minți” (cf expresiei lui
Graham Black
39
), să anticipeze motivațiile, nevoile și așteptările publicului, să implice generația
tânără, să încurajeze reflecția și empatia prin transmiterea unor mesaje relevante pentru viața și
interesele comunității, să depășească inerția, să folosească strategic instrumentele social media
astfel încât acțiunile să conducă la rezultatele vizate. O direcție de abordare utilă
este cea de tip
Do'stlaringiz bilan baham: