Implications for the development

~ 136 ~
Construcţiile industriale
pe care le-a proiectat sunt: Tipografia „Bucovina” („13 Decem-
brie”) din str. Grigore Alexandrescu, Pavilionul Expoziţiei Industriale 1930 din Parcul Carol I 
(fost Libertăţii), depozitul de hârtie „Glasul Armatei” din str. Uranus.
Transformări mai importante
- apartamente str. Lipscani colţ cu Calea Moșilor, propr. Bercovici;
- casa dr. Burcuș, Ploiești;
- Str. Paris, colţ cu str. Argentina, propr. Mândrescu;
- str. Argentina nr. 59, propr. Șeinescu.
Fig. 8. Plăcuţe cu numele arhitectului pe imobilele din str. Precupeţii Vechi nr. 7 și din str. Mihai 
Eminescu nr. 76.
Proiecte neexecutate 
- Bloc de apartamente Calea Victoriei colţ cu str. Alex. Popov (azi, str. G-ral Berthelot; 48 
apartamente și 18 magazine), propr. Dobriceanu; 
- Bloc de locuinţe în str. Franklin colţ cu Bd. Magheru (30 apartamente), propr. Asderban;
- Biserica din Sinaia;
- Palatul Sfatului Popular al sectorului III Albastru București, în colaborare cu arh. Ion C. 
Roșu.
Activitatea știinţifică
În fișa sa de înscriere în Uniune, Jean Burcuș notează: „articole privind clădirea Teatrului 
Naţional (după dărâmare)” și „conferinţa privind marile lucrări edilitare ale Capitalei în lumina 
noilor legi (1953)”
27
. De asemenea, menţionează și activitatea sa de profesor la școala medie de 
constructori din Constanţa, între anii 1952 și 1953.
Participări la expoziţii de artă și arhitectură
În anul 1929, participă la Salonul oficial de arhitectură și artă decorativă, care a avut loc la 
Ateneul Român din str. Franklin, cu următoarele lucrări:
„Casă românească, desen.
Vilă la munte, aquarelă.
Mânăstirea Cozia-Paraclis, aquarelă.
Biserica din Ostrov-Călimănești, aquarelă.
Proiect de restaurare, Faţadă, studiu.
Proiect de restaurare. Planul Parterului, studiu.”
28
27
Jean Burcuș. Fișa de înscriere în Uniunea Arhitecţilor din R.P.R., 1957. Arhiva Uniunii Arhitecţilor 
din România. 
28
***
, 
Salonul oficial 1929. Catalogul expoziţiei de arhitectură și artă decorativă
,
 
București: Institutul 
grafic Luceafărul, 1929, p. 6.

---

Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 137 ~
Stilul clădirilor de locuit pe care le proiectează este: la începutul carierei, eclectism de factură 
Beaux-Arts (concursul din 1926 pentru Sediul Asociaţiei Inginerilor de Mine,
 
concursul pentru 
Palatul Primăriei București), apoi Art Deco timpuriu cu elemente clasicizante (Piaţa Kogălnicea-
nu nr. 3), modernism cu accente Art Deco – stil preponderent pentru imobilele de locuit (str. 
Mihai Eminescu nr. 76, str. Mihai Eminescu nr. 159, str. Toamnei nr. 8, str. Cihoschi nr. 8, str. Ion 
Andreescu colţ cu str. Lirei, str. Călușei nr. 4-6,
 
str. Precupeţii Vechi nr. 7, intr. Armașului nr. 5) 
sau stilul naţional (neoromânesc − str. Argentina nr. 41, str. Venezuela, str. Petöfi Sándor nr. 51, 
str. dr. Pasteur nr. 31, casa parohială a Bisericii Amzei, str. Dr. Lister nr. 8). 
Câteva dintre clădirile sale păstrează plăcuţe cu numele arhitectului: str. Precupeţii Vechi nr. 
7, str. Mihai Eminescu nr. 76, str. Mihai Eminescu nr. 159, str. dr. Lister nr. 8. Amintim și alţi 
arhitecţi interbelici care au plăcuţe cu numele lor, pe clădiri bucureștene: Marcel Iancu, Jean 
Monda, Boris Zilberman, arhitecţii [Ion și Tiberiu] Niga, Dem Săvulescu, Ion I. Berindey, Ion 
Ionescu, Ernest Doneaud, George(s) Cristinel, Corneliu Rădulescu, George Damian, Iancu Feld-
stein, Rober Glasberg, Sady Herivan, P. Dimo, I. Mandi sau constructori – inginerii Emil Prager, 
Edgar Herivan.
Dosarul pentru pensia de merit a arhitectului cuprinde și o 
Notă Suplimentară
datată 
Buc. 
12-01-965
, unde Jean Burcuș mărturisea: „Vreau să cred că manifestarea și activitatea mea profe-
sională din întreaga mea carieră au găsit o bună apreciere în public, dovedită prin numeroasele 
solicitări, repetate ale proprietarilor din trecut, prin premiile și recompensele juriilor de judecată 
a impozantului număr de concursuri de arhitectură la care am participat, precum și prin încre-
derea instituţiilor ce mi-au încredinţat posturi de răspundere (ca Municipiul București, Sovrom, 
Gostat, I.P.C.A. și D.S.A.P.C. Galaţi ) mă îndreptăţesc a mă prenumăra printre arhitecţii meritoși 
din ultimele patru decenii”
29
. În această 
Notă suplimentară
, Jean Burcuș menţionează faptul că, în 
timpul bombardamentului din Al Doilea Război Mondial, au fost distruse unele dintre proiectele 
sale. 
Deși clădirile proiectate de Jean Burcuș nu sunt monumente istorice, ele fac parte, de cele 
mai multe ori, din zone construite protejate ale Bucureștiului, majoritatea fiind imobile de locuit 
cu mai multe apartamente, având o arhitectură modernistă cu accente Art Deco. Remarcăm la 
aceste imobile, o compoziţie volumetrică atent studiată, detalii executate cu grijă, încadrarea 
clădirilor în regulamentele urbanistice ale epocii. Astăzi, putem afirma că unele dintre creaţiile 
sale fac parte din patrimoniul modernist-Art Deco al Bucureștiului. Dosarul din arhiva Uniunii 
Arhitecţilor din România cuprinde mai multe liste de lucrări întocmite de arhitect, dactilografi-
ate sau scrise cu stiloul, care au stat la baza acestui articol, alături de revistele „Arhitectura” din 
Biblioteca Uniunii Arhitecţilor din România. 
29
Arhiva Uniunii Arhitecţilor din România. Dosar Jean Burcuş (1953–1966).

---

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine