Implications for the development

Concluzii. 
Revalorificarea patrimoniului cultural imaterial românesc din Republica Mol-
dova, Ucraina și Federaţia Rusă trebuie să devină un deziderat prim pentru cercetători, dar și 
pentru marele public. Odată cu apariţia sistemelor informaţionale foarte avansate tehnologic cu 
posibilităţi de accesare a unui conţinut enorm de produse digitale (de la text și realizări sonore 
până la producţii video sau programe foarte variate), este evidentă dorinţa nestăpânită de a na-
viga prin informaţie cu ajutorul acestor mecanisme puternice. Din partea gestionarilor de arhive 
culturale naţionale nu se cere altceva decât să pună la dispoziţie publicului interesat materialele 
pe care le deţin. Astfel, tezaurul naţional care e într-o permanentă luptă pentru existenţă în lu-
mea marilor realizări tehnologice, are o noua șansă de revitalizare în atenţia publicului. Clauzele 
necesare unei noi renașteri culturale sunt evidente: interes din partea populaţiei, iniţiative la ni-
vel european de digitizare și salvare a patrimoniului cultural, infrastructură necesară unei bune 
declanșări a procesului de digitizare fără a prejudicia integritatea materialelor de arhivă. Cu toate 
acestea, trebuie să subliniem că procesul de conservare prin digitizare și punerea la dispoziţie a 
patrimoniului cultural marelui public este o realizare majoră, dar și un proces sisific. Chiar dacă 
se pornește de la o arhivă clar delimitată, este posibil ca aceasta să fie extinsă pe viitor nu doar cu 
noi elemente digitizate, dar și cu conținut obținut direct în formă digitală. Extinderea bazelor de 
date, recopierea materialului digitizat, fluxul de conținut nou fac din munca de păstrare a arhi-
velor digitale un proces continuu, nevoit să se readapteze mereu la noile condiții și noile inovații 
din lumea tehnologiilor informaționale. 

---

Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a