|
interlocutorii, contextul, scopul, importanța
2
. În cadrul discursului științifico-didactic avem
în calitate de interlocutori profesorii și studenții. Profesorii încearcă să transmită studenților
anumite cunoștințe, care pot fi o parte integrată a cercetării sale și din această poziție profesorul
este superior față de student. În cazul discursului scris aceste poziții pot fi și asemănătoare, din
aceste considerente, discursul este caracterizat de neegalitate între subiecții discuției. În cazul
discursului academic interlocutorii sunt emițătorul (cercetătorul) și publicul. De obicei, publicul
are o pregătire în domeniul și subiectul abordat, iar în baza întrebărilor adresate putem constata
nivelul de pregătire atât al emițătorului cât și al receptorilor. Contextul în care este reprodus un
discurs depinde de tipul acestuia și rezultatul scontat. Discursul științifico-didactic se produce în
instituțiile de învățământ superior ceea ce include sălile de curs, laboratoarele, cabinetele în care
se desfășoară seminarele, lecțiile, sălile de conferință și bibliotecile destinate lucrului individual,
în conformitate cu calendarul academic. Discursul academic, la fel, se poate produce în sălile de
curs, în cazul prelegerilor, dar și în alte locuri publice destinate informării sau prezentării unor
rezultate științifice. Scopul principal al acestui tip de discurs este de a transmite informații, iar
aceste informații la rândul lor să devină cunoștințe care să dezvolte anumite abilități profesi-
onale și personale la viitorii specialiști, calificați într-un anumit domeniu, iar pentru discur-
sul academic de a completa cu anumite informații noi, a îmbogăți cunoștințele receptorilor și
a contribui la dezvoltarea profesională a acestora. Importanța discursului constă în scopurile
interlocutorilor. Structura tipurilor de discurs din sfera științifică se bazează pe transmiterea
cunoștințelor. Procesul de învățare trebuie privit din perspectiva interlocutorilor, învățarea ca
proces de transmitere a cunoștințelor profesionale și din perspectiva studenților ca proces de
asimilare a acestor cunoștințe
3
. Realizarea principală a discursului științifico-academic este de
a transmite cunoștințe profesionale prin anumite strategii și tactici, care îi sunt caracteristice
structurii sale. În legătură cu sfera specifică delimităm două strategii comunicative:
informativă
și reglativă
. Strategia informativă însumează toate actele comunicantului, orientată spre prezen-
tarea cât mai obiectivă a informației, realizându-se prin tehnica constatării, orientată spre expu-
nerea noii informații despre un obiect sau fenomen, tehnica concretizării faptelor se bazează pe
trecerea de la prezentarea exemplelor în mod abstract spre o cale concretă, o tehnică bazată pe
explicarea termenilor sau interpretarea anumitor fenomene, această tehnică este aplicată când se
fac concluzii la o informație deja prezentată. Strategia reglativă presupune influențarea recepto-
rului pentru ai a schimba atitudinea. Aici sunt folosite tehnici ca stabilirea contactului, atragerea
atenției, menținerea contactului, evaluarea, exprimarea acordului/dezacordului, recunoștinței,
iar aceste tehnici sunt determinate și de un șir de cuvinte specifice.
Discursul științifico-didactic și discursul academic ca orice alt tip de discurs îmbracă forma
orală și scrisă. În cazul discursul științifico-didactic acesta are loc sub diferite forme între stu-
dent și profesor. Această comunicare are loc conform programului de studii universitar fie în
instituție, săli, clase și se manifestă prin lecții seminare, lucrări de laborator etc. și sub forma co-
locviilor, meditațiilor individuale cu profesorii. Din discursul scris fac parte lucrările electronice.
În cadrul discursului academic, la fel, atestăm forma scrisă și orală a discursului. În forma orală
deseori atestăm intervenții care au un rol destul de important în impactul discursului. Uneori
aceste intervenții apar în urma povestirii unor experiențe sau situații din viața personală sau
profesională a emițătorului, fapt care captează atenția în mod deosebit, alteori intervențiile apar
în urma unor comentarii din partea publicului sau în urma adresării unor întrebări.
Tematica discursului științifico-didactic și a discursului academic poate fi diversă. Un rol
important îl au formulele discursive uzuale care sunt prezente la toate nivelele limbii
Do'stlaringiz bilan baham: |
