Implications for the development

Scandalul Autostrada
Exerciţiu de deturnare de fonduri: un consilier superior al direcţiei de cultură cu o soţie ac-
ţionar majoritar la o firmă autorizată pentru cercetarea monumentelor istorice. Un director de 
Direcţie prieten, un director de Muzeu prieten. Poate și alţi prieteni. Condiţiile necesare și sufi-
ciente ca o lucrare de cercetare arheologică de interes naţional să fie contractată nu de Instituţia 
care dispune de o sumedenie de arheologi, recomandată prin aviz ministerial, ci de un SRL cu un 
singur arheolog debutant angajat. Lucrarea Autostrada «Soarelui» și șoseaua de centură a orașu-
lui Constanţa, coridorul IV Pan European a fost câștigată de constructorul FCC/Astaldi în 2008, 
în urma unei licitaţii organizate de Compania Naţională de Autostrăzi și Drumuri Naţionale 
(CNADNR).Constructorul urma a găsi un antreprenor pentru lucrările de arheologie preventivă 
pentru care CNADNR obţinuse din 2005 de la Ministerul Culturii și Cultelor (MCC) aviz favora-
bil, cu condiţia ca acestea să fie efectuate de Muzeul de Istorie și Arheologie Constanţa (MINAC 
– n.a.) pentru tronsonul Medgidia – Constanţa și cu Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan» 
București pentru tronsonul Cernavodă – Medgidia. După obţinerea avizului, timp de doi ani, toţi 
arheologii muzeului constănţean au periat zona de trecere a autostrăzii și șoselei de centură iden-
tificând 24 de puncte în care a apărut material arheologic la suprafaţă. Pe baza acestei evaluări, în 
4
Metope romane din Monumentul Triumfal de la Adamclisi, dispărute fără urmă – Virgil Lungu, 
cercetat pentru trafic cu obiecte de patrimoniu în Replica/25 octombrie 2010. 

---

Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 483 ~
februarie 2008, MINAC a calculat un deviz estimativ pentru cele 24 de puncte, acesta ajungând 
la suma de 6.135.380 lei (61 de miliarde lei vechi), fără a fi luate în calcul eventualele puncte ce 
puteau apărea pe parcursul săpăturilor.
Cu ajutorul lui Virgil Lungu, aflat la șefia Direcţiei Judeţene de Cultură Culte și Patrimoniu 
Cultural Naţional (DJCCPCN), și a lui Chera Constantin, director al MINAC, pentru Eugen 
Coja, consilier superior la DJCCPCN firma Deprom (soţia sa, Lucia Coja, fiind acţionar în cuan-
tum de 70%), obţinerea actelor necesare pentru ca Deprom să sufle contractul Muzeului a fost o 
bagatelă. Autorizaţia ONMI a fost obţinută printr-o substituire de meserii, semnătura necesară 
- cea a unui arheolog expert - fiind înlocuită cu cea a unui arhitect
5
. Fiind extrem de aglomerați 
cu lucrări de mare anvergură, reprezentanții firmei Astaldi SpA au decis săîncredințeze lucrările 
de descărcare arheologică firmei impusă de DJCCPCN, și anume societății Deprom SRL, și nu 
Muzeului Național de Istorie și Arheologie (
MINA
), cum ar fi fost normal. Cum Direcția de 
Cultură are în responsabilitate menținerea legalității pe linia protecției arheologice, a fost la 
îndemânăși atribuirea contractului de descarcăre arheologică, cu atît mai mult cu cât firma la 
care facem referire era controlată de un angajat al direcției, Eugen Coja. După cum a consemnat 
în declarația de avere postată pe site-ul instituției, Eugen Coja, angajat al Direcției pentru Cultu-
ră, este soțul Lucicăi Coja, administratorul societății constănțene Deprom. Firma de apartament 
situată pe aleea Lirei, specializatăîn lucrări de arheologie, a încheiat un contract extrem de păgu-
bos pentru MINAC. Increngătura atribuirii contractului se explică, în linii mari, astfel: cum - 
necum Astaldi atribuie contractul de cercetare/descărcare arheologică firmei Deprom, si nu Mu-
zeului de Arheologie, însă firma Deprom nu poate face lucrările decât cu angajații de specialitate, 
pe care îi are muzeul. Așa că Deprom încheie un contract cu MINA, însă are grijă să nu plătească 
foarte mult pentru serviciile prestate de angajat, în acest sens menționând în documente un ter-
men extrem de vag – «