Implications for the development

LINGVISTICA CONTEMPORANĂ 
sau 
ȘCOALA NEO-GRAMATICALĂ, care a apărut și sub formă de broșură, în anul 1890.
O parte din prelegerile susținute la Facultate au fost grupate într-un volum intitulat: 
RAPOR-
TURILE ÎNTRE GRAMATICĂ ŞI LOGICĂ
(1891). Această lucrare l-a impresionat pe profeso-
rul Sayce de la Universitatea din Oxford, care dorea o traducere în limba engleză
12
.
A obținut, cu ajutorul lui Odobescu, o catedră la un liceu, cu caracter de suplinitor, de data 
aceasta plătită, care i-a dat posibilitatea să publice mai multe manuale pentru uzul școlar.
Dar, în anul 1892, avea să apară o lucrare deosebită, în care trecea în revistă momentele cele 
mai importante ale evoluției filologiei române. Lucrarea se intitulează 
ISTORIA FILOLOGIEI 
ROMÂNE
, care a avut trei ediții, una în anul 1892, a doua în 1895 și a treia în 1935
13
.
Fiind evreu născut în România, a solicitat cetățenia română în anul 1889, printr-o cerere 
adresată Senatului, cum era cutuma vremii. Fără această cetățenie risca să nu poată obține dife-
rite slujbe în România.
Dar, în perioada respectivă, a fost transferat de la catedra de latină de la gimnaziu la catedra 
de limbă și literatură română de la Liceul Lazăr. După care la scurt timp a fost transferat la cate-
dra de 
Istoria și literatura Românilor
din cadrul Facultății de Litere din București.
Sub presiunea unei prigoniri cu caracter antisemit, Lazăr Șăineanu a fost nevoit să demisio-
neze din această funcție pe care n-o solicitase, mai mult chiar, i-a fost oferită.
Ce este mai grav a fost respingerea cererii de cetățenie de către Senat, evident manipulat de 
anumite persoane de vază din România. Singurul care și-a manifestat regretul acestei respingeri 
a fost Regele Carol I și M. Kogălniceanu care a criticat public această decizie
14
.
Dar, în această perioadă tulbure pentru Lazăr Șăineanu, acesta a publicat o lucrare, în anul 
1895, pe care a intitulat-o