Implications for the development

un travestit modern al străvechiului feno-
men cultural trac
”
12
„
redeșteptat la viață de și prin horă
”
13
.
Ulterioarele cercetări din perioada postbelică s-au axat pe consemnarea folclorului literar, 
fiind neglijat adeseori contextul de realizare a unor obiceiuri și ritualuri populare. Cu atât mai 
mult, la ora actuală, din cauza mijloacelor de finanțare minime, putem vorbi doar de niște cerce-
tări de teren sporadice, efectuate pe cont propriu de către cercetători. Descrierile etnografice ale 
Horei satului
, practicate în spațiul Republicii Moldova, ne informează despre unitatea structurală 
a fenomenului, principiile de organizare și desfășurare, amprenta locală. Am amintit ceva mai 
sus de studiul folcloristului Petre Ștefănucă 
Hora de la Iurceni
, apărut în 1938. În folcloristica 
postbelică subiectul 
Hora satului
și-a găsit reflectare în lucrările cercetătorului Nicolae Băieșu, 
preocupat de studierea obiceiurilor calendaristice, ori viabilitatea 
Horei satului
a depins întot-
deauna de existența în comunitatea rurală a instituției superioare 
sfatul satului
, constituită, potri-
8
Petre Ștefănucă, 
Hora în regiunea Iurcenilor
, in: Ștefănucă Petre. 
Folclor și tradiții populare
. Chișinău: 
Știința, 1991, p. 123-127.
9
Romulus Vulcănescu, 
Fenomenul horal
. București: Arhetip-RS, 1995, p. 82.
10
Ibidem.
11
Ibidem.
12
Ibidem, p. 85.
13
Ibidem, p. 86.

---

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 258 ~
vit ierarhiei propuse de Romulus Vulcănescu, din trei grupuri: 
ceata
bătrânilor
, 
ceata oamenilor 
zdraveni 
și 
ceata feciorilor
. Având funcții distincte în societatea din care făceau parte, de organi-
zarea celei mai importante petreceri locale era preocupată ceata feciorilor. În ceata feciorilor nu 
se putea intra altfel decât prin oficializarea ritului de inițiere: 
intratul în horă
. Nicolae Băieșu se 
referă preponderent la 
Jocul satului 
organizat de Crăciun, Anul Nou și Paști. Descrierile cercetă-
torului cuprind informații despre tocmeala lăutarilor, alesul locului de desfășurare, scosul la joc 
al fetelor mari, intratul în joc al flăcăilor, scosul din joc al fetelor care nu doreau să onoreze cu 
dans vreun flăcău, scrânciobul, plata muzicanților etc. O contribuție esențială și unică la desci-
frarea repertoriul coregrafic practicat în cadrul 
Horei satului
aparține coregrafului Pavel Popa, 
autorul volumului 
Jocul vetrelor străbune
: 
studiu coregrafic
14
.
Etnomuzicologul Victor Ghilaș a insistat asupra valențelor Horei de Paști în studiul 
Hora 
satului din perioada sărbătorilor de Paști în tradiția românească
. O culegere de articole privind 
cultura socio-normativă a moldovenilor și găgăuzilor din Republica Moldova a apărut la Mosco-
va în 2009
15
. Lucrarea cuprinde informații cu referire la subiectul nostru, demonstrând existența 
fenomenului ca parte importantă a culturii tradiționale contemporane atât a băștinașilor, cât și 
a minorităților naționale. La principiile de organizare și funcționare a cetelor de feciori în ca-
drul colindatului de Crăciun s-au referit: Vasile Chiseliță în studiul 
Colinda și colindatul în ceată 
bărbătească: cunoaștere, cercetare, valorificare, evoluție actuală în Republica Moldova
16
și Eugen 
Bâzgu în