Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 263 ~
secolelor anterioare, poate fi caracterizată de schimbări fulminante declanșate de numeroase
descoperiri științifice în diverse domenii, ceea ce a determinat progresul rapid și schimbările
viziunilor ideologice.
Începutul secolului al XX-lea, până la primul război mondial, a fost denumit ,,la belle époque”,
din franceză – „epoca frumoasă”, ceea ce desemna o realitate îndestulată, în care burghezia deve-
nise clasa dominantă în sfera economică, precum și politică, iar în aspect vestimentar, burghezia
etala cele mai sofisticate ținute dictate de moda pariziană. În spațiul românesc costumele citadi-
ne urmau moda din marile capitale europene, răspândite prin intermediul revistelor de modă și
realizate datorită atelierelor de croitorie, modistelor, pălărierilor și a cizmarilor iscusiți.
În fotografiile de nuntă din perioada antebelică, costumul nupțial avea deja trăsături ale cos-
tumului contemporan, dar cu caracterul sobru și diafan în același timp, specific acelei epoci. Silu-
eta feminină amintea ceasul cu nisip, modelat de corset și faldurile fustei, pentru care se alegeau
stofe scumpe, deosebite și o atenție majoră se acorda detaliilor. Un cronicar al timpului remarca:
,,Stofele se întrebuințează rar în starea lor naturală, se brodează, se crestează, se ajurează, se
încrustează cu dantelă, se acoperă cu aplicațiuni de toate felurile”
3
. Acele rochii creau o siluetă
fragilă și mlădioasă, acoperind corpul în totalitate și erau la fel de incomode ca și ținutele medi-
evale. Miresele aveau părul strâns sus în coafură, în care se prindea voalul lung și coronița din
flori. Mănușile erau un accesoriu obligatoriu pentru femei, iar în mână mireasa ținea buchetul de
flori. În contrast cu imaginea romantică a femeilor, costumul bărbătesc de la începutul secolului
al XX-lea rămânea clasic urmând tradițiile modei engleze și se constituia din cămașă albă cu gu-
lerul scrobit, vestă, redingotă și pantaloni de culoare închisă. Singurele elemente fanteziste erau
papionul și poalele redingotei răscroite rotunjit în față. Croiala strictă a costumului și în general
imaginea sobră a mirelui simbolizau putere și stabilitate.
Primul război mondial, prin dimensiunile sale temporale și geografice, prin mari eforturi
umane și materiale suportate de toate statele combatante, prin caracteristicile sale militare și, nu
în ultimul rând, prin pierderi umane enorme, a schimbat radical modul de viață al oamenilor și a
marcat într-un mod tragic sfârșitul brusc al unei lumi și începutul unei noi epoci, cu noi ideologii
și noi tehnologii. Pentru viața socială și culturală un impact major s-a produs prin revoluționarea
industriei spectacolelor, în care radioul și cinematograful au devenit un mijloc de recreație dar
și de transmitere mai rapidă a informației. Viața cotidiană a căpătat tot mai mult dinamism, iar
accesul la bunurile de larg consum au început să șteargă din delimitările în societate.
În ceea ce privește tradițiile legate de căsătorie, în spațiul românesc, acestea erau controlate
de Biserică, iar dragostea tinerilor nu întotdeauna era un argument suficient pentru a se oficia
căsătoria, întrucât mai presus era aspectul financiar, altfel spus zestrea, negociate în prealabil
de familiile tinerilor. Întrucât cutumele bisericești, precum și delimitările sociale se respectau
cu strictețe, căsătoriile se încheiau în cadrul acelorași grupuri sociale, definite prin avere, statut
moral, iar în mediul orășenesc contau și studiile tinerilor. După cum menționează Ioan Scurtu
„Dacă acordul stabilit între familii se respecta, tinerii se căsătoreau religios și civil, iar nunta era
un adevărat spectacol”
4
.
În aspect vestimentar, perioada de război evident că nu a favorizat o înflorire a modei, dar
dezvoltarea ei nu s-a stopat. Moda a încetat să mai fie privilegiul unei clase înguste de consuma-
tori, răspândindu-se în mase. Într-o situație de impas femeile s-au văzut nevoite să-și întrețină
financiar familia și s-au încadrat în câmpul muncii. Pentru costumul feminin această perioadă
a adus schimbări radicale. Manifestările împotriva corsetelor care s-au început încă dinainte de
război, dar și necesitatea de a munci, impusă de condițiile grele ale vremii au condus la adoptarea
unui costum mult mai practic și mai confortabil. Dezastrul și sărăcia au lăsat în urmă luxul de
odinioară caracteristic pentru ținutele feminine, fiind restricționată chiar și utilizarea materia-
lelor, în favoarea identificării unor soluții practice. Silueta feminină tindea să devină mai liberă,
costumul de fiecare zi constituindu-se din bluză, fustă lungă și jachetă cu elemente de croială
3
Do'stlaringiz bilan baham: