Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 512 ~
fesională pe specialitatea obținută.
Totodată, până astăzi doar Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice pregătește specialiști
în conservarea și restaurarea patrimoniului. Din aceste considerente, acțiunile de acest gen obli-
gă invitarea restauratorilor cu experiență practică din afara țării.
Numărul mic al locurilor bugetare care este oferit la admitere de către Guvern pentru
specialitățile culturologice în ultimii ani este în descreștere. Ținând cont de interesul scăzut
al absolvenților de liceu pentru studii cu taxă la aceste specialități, universitățile întâmpină
dificultăți in formarea grupelor academice la Ciclul I – Licență. Nu este mai bună nici situația la
Ciclul II – Master. În condițiile autonomiei financiare a universităților, cheltuielile pentru studii
urmează a fi acoperite, în mare parte, de către universitate și beneficiar. Reieșind din faptul că
posibilitățile economice de care dispun universitățile de stat sunt reduce, taxele de studii sunt
mari. În acest context, pentru sporirea numărului de tineri ce doresc să facă programe de master
în patrimoniu, o soluție ar fi cointeresarea instituțiilor angajatoare în sprijinirea financiară a
pregătirii viitorilor specialiști.
Factorul demografic își lăsă o amprentă puternică asupra numărului de pretendenți la admi-
tere, în ansamblu, creând și mai multe impedimente pentru deschiderea unor grupe noi în anii
următori.
Așadar, la nivelul autorităților centrale din Republica Moldova e necesară elaborarea unei
Concepții naționale privind învățământul etnocultural și multicultural. Reieșind din faptul că
Nomenclatorul domeniilor de formare profesională și al specialităţilor pentru pregătirea cadre-
lor în instituţiile de învăţământ superior, ciclul I, nu are specialități din domeniul patrimoniului
cultural, considerăm oportună includerea în planurile de studii la programele
Istorie, Arheologie,
Pedagogie, Arte plastice, Design, Muzică, Dans popular
etc. a disciplinelor ce valorifică patri-
moniul cultural național și universal. Totodată, e necesară realizarea disciplinelor respective în
calitate de cursuri opționale la treapta de liceu.
Evident, probleme similare sunt consemnate și la specialitățile etnologice, antropologice, is-
torice, culturologice din cadrul instituțiilor de învățământ superior din celelalte state post sovie-
tice. Astfel, Universitățile din Moscova, Sankt-Petersburg, Samara, Kirov, Omsk, Minsk, unde se
realizează formarea specialiștilor în domeniile menționate, se constată: interesul scăzut al tineri-
lor pentru cercetări în domeniu, numărul redus de locuri pentru angajare, prezența unui număr
mic de discipline din domeniul patrimoniului cultural în programe universitare înrudite, resurse
financiare limitate pentru realizarea investigațiilor de teren etc.
17
. În acest context, pentru spo-
rirea eficienței pregătirii cadrelor calificate în domeniu e necesară și studierea experienței altor
universități, atât din spațiul ex-sovietic, cât și din Occident.
Do'stlaringiz bilan baham: