Implications for the development

Keywords: 
metopes, geamiahunciar, highway business, the wolf business.
Afacerea metopelor de la Adamclisi.
Monumentul triumfal Tropaeum Traiani, a fost ridicat de romani în urma luptelor din zonă 
date în primul război dacic, 101–102 d.H., în care mii de soldaţi romani au căzut în luptele cu da-
cii. El a fost decorat de jur-împrejur cu 54 de metope – plăci mari din calcar, de aproximativ 1,20 
metri înălţime, cu scene din luptă în basorelief, unele dintre acestea regăsindu-se și pe Columna 
lui Traian. În anii ‚60 au fost mutate și închise pentru conservare în muzeul construit la Adamcli-
si, locul lor pe monument fiind luat de replici
1
. Metopele romane reprezintă piese deosebit de 
importante pentru patrimoniul cultural românesc. Ele sunt părţi componente din monumentul 
1
Paula Anastasia Tudor Doru Iordache, 
Patrimoniu vândut la export
, Istoria Dobrogei, sub agresiunea 
betoanelor, Jurnalul Național 6/04/2010.

---

Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 481 ~
triumfal care este clasificat în categoria A, pozitia 46 Cod LMI CT-01-m-A-2567.05. Chiar și 
copiile sunt foarte valoroase. Potrivit art. 37 alin. (2) si (3) din Legea nr. 182/2000 privind prote-
jarea patrimoniului cultural național mobil, cu modificările și completările ulterioare, exportul 
temporar sau definitiv ai bunurilor culturale mobile, clasate sau neclasate, indiferent de titularul 
dreptului de proprietate, se efectuează numai pe baza certificatului de export emis de direcțiile 
județene pentru cultură, culte și patrimoniul cultural național, respectiv a municipiului Bucu-
rești
2
. În pofida prevederilor legale și a eticii care trebuie să stea la baza activităţii celor care ar 
trebui să se ocupe de protecţia patrimoniului cultural naţional persoane din conducerea DJCPN 
Constanţa și a MINAC au văzut și în aceasta o oportunitate de afaceri și au permis executarea de 
replici și exportul ilegal al acestora. 
Scandalul a început în septembrie 2009 când Șeful Corpului de Control al MCCPN, domnul 
Ion Mihai Gorgoi a atras atenţia în scris conducerii DJCCPCN Constanţa cu privire la faptul că 
Certificatul de Export nr. 883/2009 este emis ilegal. Inspectorul Tiţă Magdalena împreună cu 
director executiv Virgil Lungu au semnat respectivul certificat. Reprezentanţii Corpului de Con-
trol al Ministerul Culturii au sesizat la controlul demarat, în luna septembrie 2009, la Direcţia 
Judeţeană pentru Cultură și Patrimoniu Naţional Constanţa (DJCCPCN) că anumite dosare, de 
pe vremea directorului Virgil Lungu, sunt incomplete. Unul dintre dosarele cu probleme se refe-
ră la exportul definitiv al metopelor de pe Monumentul Triumfal de la Adamclisi care s-a făcut 
fără aprobarea prealabilă a Comisiei Naţionale a Muzeelor și Colecţiilor.
Pentru că din fotografiile anexate certificatului nr. 883/10.09.2008 (copiate de pe internet), 
eliberat de VIRGIL LUNGU rezultă că obiectul exportului erau piesele originale, dl Gorgoi a 
cerut lămuriri suplimentare DJCCPCN Constanţa. Fostul director coordonator Daniela Caruţiu 
a demarat o anchetă în această situaţie.
DJCCPCN a solicitat directorului Muzeului de Istorie Gabriel Custurea, să prezinte docu-
mente concrete care să ateste că, pentru realizarea replicilor, muzeul a obţinut aprobarea pre-
alabilă a Comisiei Naţionale a Muzeelor și Colecţiilor, dar și fotografiile replicilor din care să 
demonstreze că nu s-au transportat metope originale. Acesta împreună cu fostul director Chera 
Constantin au ticluit un răspuns din care rezultă că nu au mai fost făcute replicile și că nu s-a mai 
ridicat Certificatul de Export. Ghinionul lor este că în timp ce, cu aprobarea lui Chera Constan-
tin, se executau pe șest replicile, un grup de profesori și studenţi făceau o vizită la Muzeul din 
Adamclisi și au făcut fotografii surprinzând persoana care a executat mulajele pentru replici. Se 
vede clar din fotografii ca replicile au început de jos. După ce au plecat vizitatorii, cei din per-
sonal au încercat să șteargă urmele și să care replicile în afara muzeului, dar la cele două de sus 
începute și date cu albastru nu au avut ce să le mai facă.
Nu se știe dacă au făcut replici doar la metopele scoase de pe internet si care la rândul lor sunt 
copii făcute pentru Monumentului triumfal. Și aici o altă ilegalitate s-a produs Conform legii 
182/2000 art. 27 alin (4) 
Persoanele care execut
ă
 copii, mulaje, tiraje postume 
ș
i facsimile de pe 
bunuri culturale mobile clasate sunt obligate s
ă
 utilizeze tehnici adecvate 
ș
i s
ă
 ia măsurile necesare 
pentru a nu fi afectate, imediat sau în timp, integritatea 
ș
i calitatea originalelor
3
. 
Or, la controlul 
din 10 decembrie 2009 organele abilitate au constatat că există urme ale substanţelor folosite la 
executarea mulajelor, fapta fiind contravenţie.
Adevărul este că în august 2008, Muzeul de Istorie și Arheologie Naţională Constanţa (MI-
NAC) a primit o solicitare din partea unei fundaţii italiene. Aceasta cerea aprobarea executării a 
șapte copii după metopele originale pentru a fi prezentate într-o expoziţie la Florenţa. Directorul 
MINAC, Chera Constantin, și-a dat acordul pentru realizarea copiilor. Replicile au fost făcute și 
pregătite pentru export în Italia. Nu se știe pe ce bani și se pune întrebarea dacă poate fi confun-
dat patrimoniul muzeului cu patrimoniul personal. Există și o adresă către DJCCPCN, de fapt 
o cerere fără număr de ieșire din muzeu, dar care a fost înregistrată la direcţie. Se pare că docu-
mentul a fost întocmit de cineva tot din direcţie cu scopul de a da drumul executării lucrărilor. 
2
Legea nr. 182/2000 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/24761.
3
Ibidem.

---

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 482 ~
În consecinţă, au fost luate mulaje metopelor originale chiar la muzeul de la Adamclisi după care 
s-au executat cele șapte replici. 
La 10 septembrie 2008 a fost emis de DJCCPCNC un certificat de export definitiv. Acest do-
cument semnat de directorul Virgil Lungu are specificaţii oximoronice: „Metope contemporane” 
(metopele sunt elemente arhitecturale antice), nespecificându-se dacă sunt copii. Nici autorul 
nu este menţionat. În dosarul atașat certificatului nu există nici măcar pozele copiilor care fac 
obiectul exportului. Au fost atașate doar fotografii de pe internet ale metopelor originale. Corpul 
de Control din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor care a efectuat un control la DJCCPCN 
și a stabilit că Virgil Lungu a emis un certificat de export fără să ţină cont de prevederile legii și 
fără acordul Comisiei Naţionale a Muzeelor și Colecţiilor și al Ministerului Culturii și Cultelor, 
care era obligatoriu.
Oricum dosarul respectiv mai conţine și alte serie de nereguli. Astfel în cererea de eliberare 
a Certificatului de export este același scris ca și în Certificatul de export și nu are număr de ie-
șire din registrul Muzeului fapt care potrivit Codului Penal întrunește elementele constitutive 
ale infractiunii de fals și uz de fals. Autoarea falsului este nimeni alta decât Tiţă. Lipsește avizul 
Comisiei Naţionale a Muzeelor și Colecţiilor și acordul Ministrului Culturii și Cultelor așa cum 
lipsesc și celelalte acte despre care făceam vorbire mai sus. Toate aceste fapte întrunesc elemente-
le constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu
4
.
Organele de cercetare penală au desfășurat cercetări în dosarul 1775/P/2009, sub aspectul 
săvârșirii infracţiunilor prevăzute la art. 83, 84 și 88 din Legea 182/2000. Se pare însă că printr-
o chichiţă administrativă protagoniștii au scăpat de răspundere penală. În fapt în cursul anului 
2007 fostul director adjunct Gheorghe Papuc a înaintat Comisiei Naţionale a Muzeelor și Colec-
ţiilor, spre clasare ca bunuri culturale dosarul metopelor. La MCC însă s-a constatat că dosarul a 
fost întocmit defectuos și a fost trimis înapoi la MINAC. Deși erau obligaţi să refacă dosarul cei 
de la MINAC n-au catadixit să facă nimic. Mai grav este faptul că în momentul în care au primit 
dosarul LUNGU și TIŢĂ nu au declanșat procedura de clasare deși conform Legii 182/2000,art. 
11, era obligați să o facă. Nefiind clasate din neglijenţa celor de la MINAC și a celor de la DJCPN 
cum este normal ancheta nu mai putea continua pentru operaţiuni de export ilegală prevăzute 
la art. 83, 84 și 88 din Legea 182/2000. Rămân celelalte infracţiuni neglijenţă în serviciu art. 249 
cp
,,
fals și uz de fals și abuz în serviciu. Dosarul s-a tergiversat de vreo 10 luni iar protectorii lui 
LUNGU (persoane sus-puse din parlament și Consiliul Judeţean) din zona politicului au făcut 
presiuni să se mușamalizeze totul.