Implications for the development

Date de etologie. 
Adulţii de 
Xestobium rufovillosum
comunică între ei prin semnale sonore 
obţinute prin lovirea lemnului cu capul, prin acest comportament masculii localizând femelele 
în vederea acuplării. Insectele lovesc lemnul cu capul de 4-11 ori, la frecvenţe de circa 11 Hz, 
diferenţele între sexe fiind nesemnificative
12
. Masculii iniţiază o serie de bătăi la care femelele 
răspund; reacţia acestora este mai rapidă atunci când sunt cel puţin şase lovituri consecutive şi 
încetează la bătăi de frecvenţe prea mici (4 Hz) sau prea mari (20 Hz). 
Femelele de 
Xestobium rufovillosum
prezintă orientare chemotactică atunci când sunt expuse 
la substanţele volatile produse de fungi, de lemnul putrezit. Masculul ajunge la lemnul degradat 
deplasându-se pe urmele femelei. Deplasarea adulţilor spre lemn nu este liniară, direcţia fiind 
influenţată de tipul substanţei volatile și de vârstă
13
. Nu se cunosc compușii sau cantităţile de 
substanţe care determină deplasarea acestora. Experimental s-a constatat că lemnul de stejar 
putrezit și ciupercile vii sunt localizate cu ușurinţă de aceste insecte, în timp ce stejarul nedegra-
dat și pinul sunt localizate mai greu. Orientarea cea mai rapidă spre stejar vechi, stejar putred și 
ciuperci vii a fost observată la femelele de 10-16 zile, vârstă la care are loc, de obicei, și depunerea 
pontei. Orientarea spre stejar nou, stejar neputrezit, fag, pin a fost mai lentă comparativ cu sur-
sele menţionate anterior
14
.
10
M. Moşneagu, 
Pest Insects that Damage the Leather in the Old Book Bindings
, in: Analele Ştiinţifice 
ale Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, Teologie Ortodoxă, tom XIX(2), 2014, p. 131-138.
11
Ibidem.
12
M. C. Birch, J. J. Keenlyside, 
Tapping Behavior Is a Rhythmic Communication in the Death-Watch 
Beetle, Xestobium rufovillosum (Coleoptera: Anobiidae)
, in: Journal of lnsect Behavior
, 
4
(2), 1991,
p. 257-263; R. Futernick, 
Leaf Casting on the Suction Table
, in: Journal of the American Institute for 
Conservation 
22(
2), 1983, p. 82-91.
13
S. R. Belmain, M. S. J. Simmonds, W. M. Blaney, 
Influence of odor from wood decaying fungi on host 
selection behavior of deathwatch beetle, Xestobiumru fovillosum
, in: Journ. of Chemical Ecology 
28
(4), 
2002, p. 741-753.
14
Ibidem.

---

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 354 ~
Comportamentul de împerechere. Atunci când au posibilitatea de a alege între mai mulţi po-
tenţiali parteneri, femelele de 
Xestobium rufovillosum
au tendinţa de a se împerechea cu cel mai 
greu mascul, fără ca lungimea acestora să influenţeze alegerea. Greutatea partenerilor poate fi 
apreciată când aceștia încearcă să se acupleze: dacă masculii sunt prea ușori, femelele nu își scot 
genitalele, refuzând împerecherea. 
Adulţii de 
Xestobium rufovillosum 
prezintă fenomenul de tanatoză ca metodă de apărare în 
caz de pericol. Insectele iau o poziţie asemănătoare cu cea a insectelor moarte, cu antenele și 
picioarele strânse pe lângă corp, pentru a înșela dușmanii. Insecta care simulează moartea poate 
fi ușor demascată deoarece are corpul moale, flexibil, spre deosebire de insectele moarte uscate, 
rigide. Poziţia mortului este simulată pe perioade variabile. Dacă pericolul crește, insecta încear-
că să evadeze
15
.