|
Aspecte privind modul de atac.
Specia
Xestobium rufovillosum
este un dăunător de temut în
depozitele de cărţi. Larvele sunt capabile să distrugă masiv o carte prinsă părea de galerii mari şi
dese care pot determina fracturarea blocului de foi, sau pot străbate volum după volum pe raftu-
rile bibliotecilor. Galeriile, adesea, perforează textul și decoraţiile din carte. Datele istorice pot fi
degradate o dată cu perforarea paginii de titlu unde sunt notate anul tipăriturii, tipografia la care
s-a lucrat, tipograful care a scos volumul sau numele celui care a comandat cartea.
Larvele produc galerii neregulate în substratul infestat, diametrul acestora variind în funcţie
de stadiul de dezvoltare, de la 0,5 mm până la 3,5 mm. Galeriile sunt pline de scame (de la mă-
runţirea hârtiei) și de excremente. Excrementele au o formă specifică rotundă, aplatizată, aspect
ce poate fi un indiciu în identificarea acestui dăunător. Culoarea excrementelor variază în funcție
de materialul consumat: alb-gălbui în blocul de carte, maro în lemnul copertelor, maro închis în
lemn putrezit.
Galeriile larvelor sunt orientate spre canturile cărţii, atunci când larva ajunge în ultimul sta-
diu de dezvoltare. Suprafețele obiectelor atacate sunt perforate de adulții apți de zbor, formând
orificii de până la 3,5 mm diametru. În aceste orificii pot fi întâlniți adulți morți.
Atacul de
Xestobium rufovillosum
poate fi întâlnit alături de cel al speciilor
Anobium puncta-
tum
sau
Ptilinus pectinicornis
, sau poate fi urmat de cel al altor specii precum
Stegobium panice-
um
,
Ptinus
sp. sau
Attagenus
sp. Şi
Anthrenus
sp.
Studiu de caz –
conservarea și restaurarea manuscrisului
Irmologhion
(secolul al XIX-lea)
Atât în cazul documentelor din arhive cât și în cazul cărţilor din biblioteci, o cerinţă esențială
este păstrarea informaţiei conținută de acestea, fără pierderi sau lipsuri, păstrarea autenticităţii
documentului precum şi păstrarea integrității fizice, a funcţionalităţii şi esteticii cărţii. Ținând
cont de aceste cerințe, restaurarea cărților și documentelor atacate de
Xestobium rufovillosum
este, de multe ori, o provocare pentru restauratori, mai ales că sunt puține laboratoare care au
15
M. Moșneagu,
Conservarea bunurilor de patrimoniu atacate de anobiide
, 2019.
Fig. 2. Coperte fracturate de galeriile săpate de larvele de
Xestobium rufovillosum
(a-b),
Ceaslov
(1797) degradat de
Xestobium rufovillosum
și, ulterior, de
Stegobium paniceum
;
atacurile succesive ale celor două specii au fost provocate de condițiile de mediu
(umiditate mai mare, respectiv mai mică).
Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 355 ~
în dotare o instalație de turnat astă, instalație care rezolvă cu succes și în scurt timp problema
integrității fizice a acestor documente
16
.
De-a lungul timpului, restauratorii au testat diferite metode de completare a zonelor lipsă,
cea mai utilizată fiind turnarea manuală de pastă celulozică (numită uneori
înfibrare manuală cu
pastă
)
17
. Desigur, pentru alegerea soluţiei optime de tratament trebuie să se cunoască nu numai
caracteristicile şi comportamentul materiei prime a obiectului, ci și a materialelor folosite în
cursul restaurării, impactul tratamentelor asupra obiectului, avantajele şi dezavantajele acestora.
În studiul de caz prezentat s-a utilizat tehnica turnării manuale de pastă atât pentru resta-
urarea forzațului cât și pentru coperta de carte. Este vorba despre o carte de cult,
Irmologhion
,
manuscris de la începutul secolului al XIX-lea. Acest manuscris prezenta deteriorări multiple,
atât la nivelul forzațului (fig. 4a) dar mai ales la nivelul scoarței din lemn și a învelitorii din piele
(fig. 4b).
Fig. 4. Deteriorări multiple, atât la nivelul forzațului (a) dar mai ales la nivelul scoarței din lemn
și a învelitorii din piele (b).
Deoarece cusătura era bine păstrată iar blocul de carte nu necesita curățire umedă, s-a optat
pentru intervenții de conservare restaurare pe volum de carte nedesfăcut.
După tratamentele de dezinfecție, curățire uscată prin desprăfuire, deacidificarea blocului
de carte prin sprayere (Bookkeeper) s-a trecut la curățarea copertei cu un gel de MC 5%. După
curățire, galeriile din scoarța de lemn s-au completat cu o pastă obținută din rumeguș de lemn
16
H. Bansa, R. Ishii, T
he Effect of Different Strengthening Methods on Different Kinds of Paper
, in: Res-
taurator 18, 1997, p. 51-72.
17
Oprea Florea,
Manual de restaurare a cărții vechi și a documentelor grafice
, București: Editura Mu-
zeului Literaturii Române, 2009; Elena Pîrău Panait,
Restaurarea unei tipărituri prin tehnica manuală
de turnare de pastă
, in: Peuce S.V. XIII, 2000, p. 231-233.
Fig. 3. Galerii de
Xestobium rufovillosum
care perforează fasciculele de carte, legătura cărții (a-c),
adult de
Xestobium rufovillosum
în coperta cărții (d).
Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 356 ~
din aceeași esență cu lemnul scoarței (tei) și clei de iepure 6%. Pentru a preveni degradarea bi-
ologică, în acest amestec s-a adăugat o soluție de Preventol 5%. Amestecul s-a aplicat utilizând
instrumentar stomatologic. După uscare (48h), s-a trecut la completarea lacunelor din învelitoa-
rea de piele. Aici s-a optat pentru un amestec obținut din fibre celulozice obținute din hârtie ja-
poneză și soluție de MC 3%. După uscare (24h) s-a realizat integrarea cromatică, utilizând culori
de apă, iar la final, zonele integrate au fost acoperite cu o peliculă de MC3% (fig. 5c).
Do'stlaringiz bilan baham: |
