|
Arhitectura modernă
, București: Ed. Științifică și Enciclopedică, 1975, p. 160.
2
I. Cerghit,
Metode de învățământ
, Iași: Ed. Polirom, 2006, p. 9.
3
A. Huberman,
Cum se produce schimbarea în educație: contribuții la studiul inovației
, București: Ed.
Didactică și Pedagogică, 1972, p. 161.
4
G. Văideanu,
Educația la frontiera dintre milenii
, București: Ed. Politică, 1988, p. 17.
Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 184 ~
întreprinderi, organizații și firme particulare, pe de altă parte, a dus la apariția unor facultăți de
artă în cadrul cărora se formează specialiști în designul interior.
Actualmente, specialitatea
Design interior
devine tot mai solicitată pe piața muncii și capă-
tă о amploare deosebită în societatea modernă. Sporește necesitatea de specialiști în domeniu,
au crescut cerințele față de instruirea lor. În anul 1987, în cadrul calificărilor al Academiei de
Muzica, Teatru și Arte Plastice (Chișinău) a fost inclusă specialitatea
Design interior,
ca să fie
acceptată ulterior și de alte instituții de stat și particulare: Universitatea Tehnică, Universitatea Pe-
dagogică de Stat „I. Creangă”, Institutul Relații Internaționale „Perspectiva”, Universitatea Libera
Internațională din Moldova, Universitatea Slavonă. Actualmente,
Designul interior
se studiază
și la Colegiul de Arte Plastice „A. Plămădeală” și la Colegiul de Construcții (Chișinău). Fiecare
din instituțiile indicate realizează formarea profesională în domeniu conform unor experiențe
proprii, fapt care în sine este pozitiv, deoarece e în conformitate cu principiile democratiză-
rii învățământului, lărgind considerabil paleta de încadrare profesională în câmpul muncii a
specialiștilor în designul interior. Conform datelor statistice, în anii 2010–2014 specialitatea
De-
sign interior
a devenit una din cele mai solicitate profesii.
Deși formarea profesională în domeniul designului interior în Republica Moldova se reali-
zează de la sfârșitul anilor 1980, o privire retrospectivă asupra evoluției învățământului artistic
din ultimele decenii releva o anumită expansiune a învățământului artistic preuniversitar și su-
perior. Anume în această perioadă au fost deschise mai multe facultăți și catedre în cadrul cărora
se studiază specialitatea
Design interior
.
La stadiul de constituire ca disciplină pedagogică deasemenea se află
Proiectarea artistică a
spațiului interior
. Nu s-a ajuns la un consens nici cu privire la denumirea ei, în unele instituții
fiind numită
Design interior,
iar în altele
Proiectare
sau
Proiect
. O reconceptualizare și restruc-
turare esențială necesită programele de studiu, teleologia, conținuturile și metodologia cursului.
Actualmente, sub impactul procesului de la Bologna, care reprezintă о modalitate reciproc
avantajoasă de formare a unei piețe europene unice de muncă și învățământ mediu și superior de
înaltă calitate, s-a prefigurat deja о schimbare profundă și în învățământul artistic preuniversitar
și superior. În cadrul multor facultăți și instituții preuniversitare de artă au fost revăzute planurile
de studii în corespundere cu obiectivele
Procesului de la Bologna
și cu standardele europene de
profil și de specialitate, au fost revizuite programele de studii.
Teoria educației artistico-estetice, experiențele de proiectare curriculară a disciplinelor școlare
artistice-estetice și nu în ultimul rând practica educației artistice și de formare profesională în
designul interior solicită reconceptualizarea didacticii învățământului artistic, aceasta trebuind
să se întemeieze pe principiile artei (creației și receptării artistice), pe preceptele psihologiei artei
și pe cele ale psihologiei, pedagogiei și didacticii generale
5
.
Designul interior reprezintă un sistem de principii teoretice și practice, ce țin de bazele gân-
dirii și proiectării artistice profesioniste, și totodată, un sistem de activități în aplicarea corec-
tă a metodelor proiectării artistice. Pentru elevii care studiază disciplina
Proiectarea artistică a
spațiului interior
, a gândirii critice, înseamnă a achiziționa idei și a le examina implicațiile, a le
pune la îndoială, a le compara cu alte puncte de vedere, a construi argumente, a definitiva pro-
pria atitudine în baza acestora. Elevul începe să gândească critic atunci când apare necesitatea
de a înțelege anumite lucruri, de a pătrunde în esența problemei. Necesitatea și dorința de a
elucida această problemă, precum și insuficiența informației, declanșează procesul de gândire.
Acumulând informații noi și corelându-le cu informația deja cunoscută, elevul ajunge la o nouă
înțelegere a problemei. Datorită dezvoltării creativității și a gândirii critice, elevii gândesc liber,
flexibil, sunt eliberați de diverse clișee.
5
Ch. Temple, J. L. Steele, K. Meredith,
Inițiere în metodologie (lectură și scriere pentru dezvoltarea
gândirii critice)
, Supliment al revistei Didactica Pro, 2001, nr. l, 60 p.
Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
Do'stlaringiz bilan baham: |
