Pentru Call islamică și pentru a răspunde la misionari, așa Sheikh a decis să părăsească toate celelalte afaceri

bazat pe
Dezacord Coranului cu unele descrieri ale Vechiului și

Noul Testament nu este valid și nu servesc în cauză;

uz

pune.
Obiecție a treia

Cea de a treia obiecție des invocată de creștini împotriva adevărului

Coranul Sfânt este centrată în jurul a trei concepte cuprinse în

Sf Coran. Primul este afirmația Coran că Allah nu este numai

the

Creator de orientare, dar care misguidance este, de asemenea, creat de El.

The

al doilea este faptul că Coranul Sfânt conține descrieri ale

Paradis care includ prezența de houris, râuri și

clădiri.

Al treilea este că Coranul Sfânt conține porunca a salariilor

război (iihad) împotriva necredincioșilor.
Argumentul lor principal în ceea ce privește aceste lucruri este că termenul

al lui Dumnezeu ar trebui să fie liber de astfel de concepte indecente. Această obiecție

este

considerate de ei ca fiind cel mai convingător argument Împotriva

natura divină a Coranului. Nu este greu orice carte scrisă de

the

Creștinii pe această temă, care nu conține ciudat lor

este elaborarea

ȚII cu privire la acest aspect al Coranului Sfânt.
Noi ar trebui, prin urmare, să examineze validitatea contestației mai sus

în ceea ce privește fiecare dintre cele de mai sus trei aspecte separat.

Orientare și misguidance de la Allah
Una dintre cele mai multe răspunsuri la acest aspect al obiecție este că

Cărți sfinte ale creștinilor spun, de asemenea, același lucru în multe

locuri.

În conformitate cu acest punct de vedere prezența unor astfel de pasaje din ele trebuie să

fi un argument împotriva lor fiind cuvântul lui Dumnezeu. Reproducem

de mai jos câteva exemple concrete de astfel de pasaje din cărțile lor.

(1) Exod 04:21 spune:
Și Domnul a zis lui Moise: Când mergi să se întoarcă

în Egipt, vezi că ai făcut toate aceste minuni înaintea lui Faraon,

pe care le-am pus în mâna ta, dar Eu voi împietri inima lui, că
El nu va lăsa pe popor să plece.
(2) Exod 7: 3 conține, de asemenea:
Și voi împietri inima lui Faraon, și să se înmulțească semnele mele

și minunile în țara Egiptului.

3) Aceeași carte conține următorul text 10: 1:
Și Domnul a zis lui Moise: Du-te la Faraon: pentru I

au împietrit inima, și inima slujitorilor lui, pe care am

s-ar putea arăta aceste semne mele în fața lui.
(4) Exod 10:20 spune:
Dar Domnul a împietrit inima lui Faraon propriu, astfel că el ar fi

Nu lăsați copiii lui Israel să plece.

(S) De asemenea, versetul 27 al aceluiași capitol are:
Dar Domnul a împietrit inima lui Faraon propriu, iar el nu ar fi

lăsat să plece.

(6) Exod 11:10 dispune de:
Moise și Aaron au făcut toate aceste minuni înainte

Faraon: și Domnul a împietrit inima lui Faraon propriu, astfel încât el

nu ar fi lăsat pe copiii lui Israel să plece din țara lui.
(7) Deuteronom 29: 4 spune:
Cu toate acestea, Domnul nu va dat o inimă de a percepe, și

ochi să vedeți, nici urechi să audă, până în această zi.

(8) Isaia 06:10 conține:
Face inima acestui popor grăsime, și să facă urechile lor

grele, și a închis ochii; ca nu cumva să vadă cu inima ...

și de a converti, și să fie vindecat.
(9) Epistola catre Romani 11: 8 spune:
Dumnezeu le -a dat un duh de adormire, ochi ca să

nu ar trebui să vedeți, și urechi ca să nu audă, până în această

zi.
(10) Evanghelia după Ioan, capitolul 12, "spune :.
Prin urmare, ei nu puteau crede, pentru că Isaia a spus că

din nou, El a orbit ochii lor, și a împietrit inima lor;

că ei nu ar trebui să vadă cu ochii, să nu înțeleagă cu

inima lor, și să fie convertite.

Citatele de mai sus din Pentateuh, cartea lui Isaia și

Noul Testament sunt explicite în ceea ce înseamnă că Dumnezeu a orbit ochii,

ștampilat urechile și întărit inimile copiilor lui Israel astfel încât

ei

să nu fie convertiți la adevăr și nu ar trebui să fie vindecat de

boala lor de perversiune. Acestea sunt, prin urmare, imposibilitatea de a vedea

adevăr,

să-l audă sau să-l înțeleagă. Următoarea descriere Koranic

este în

nici un fel diferit de ceea ce am citit mai sus:
Dumnezeu a stabilit un sigiliu (ștampilată) în inimile lor și pe lor

audiere, precum și pe ochii lor este un văl; Și pentru ei este mare pun-

ishment.2
(11) arabe traducerile lui Isaia imprimate 1671, 1831 și

1844 conține următorul text la 63:17:

Doamne, de ce ne-ai făcut să greșească de la căile Tale, și

împietrit inima ne temem de Tine? Întoarcere pentru robii tăi "

sake, triburile de inheritance.3 tău
Cartea lui Ezechiel conține următoarea declarație la 14: 9:
Și dacă proorocul fi înșelat atunci când a făgăduit-o

lucru, Eu, Domnul, am amăgit pe proorocul, și Îmi voi întinde

mîna pe el, și-l voi nimici din mijlocul

poporului Meu Israel.

Cartea lui Ezechiel atribuie actului de a înșela și Cartea de

Isaiah atribute actul de misguiding la Dumnezeu.

(13) I Regi 22: 19-23 conține următorul pasaj:
"Și a zis HEL, Ascultă dar cuvântul Domnului:

Am văzut pe Domnul stând pe scaunul Lui de domnie, și toată oștirea cerului

picioare de el pe mâna dreaptă și pe stânga lui. Și

Domnul a spus, Cine va amăgi pe Ahab, ca să se suie și

se încadrează la Ramot-Galaad? Și unul a spus pe această manieră, și

Un altul a zis pe acest mod. Și acolo a ieșit un duh,

și a stat înaintea Domnului, și a zis:, Eu îl voi convinge. Și

Domnul ia zis:, cu care? Iar el a spus că va merge

mai departe, și voi fi un duh Iying în gura tuturor sale

profeți. Și el a spus, Să-l convingă, și să ieși biruitor

de asemenea: du-te mai departe, și face acest lucru. Acum, iată, Domnul

a pus un duh Iying în gura tuturor acestor proorocii Tăi,

și Domnul a vorbit rău cu privire la tine.
Nu este greu să vedem că descrierea de mai sus ne dă

cred că Dumnezeu stă pe tronul Său întâlnire cu oștirea cerurilor

pentru

cauta sfatul lor pentru înșelarea și misguiding oameni, atunci o

minciună

spirit este delegate la a le induce în eroare.

(14) În al doilea rând Epistola către Tesaloniceni 2 12 spune:
Din această pricină, Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire,

ca să creadă o minciună: pentru ca toți să fie osândiți

care n-au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire

Ness.
Declarația de mai sus a lui Pavel este lipsit de ambiguitate în ceea ce înseamnă că Dumnezeu

amăgește pe oameni să-i împiedice de la a crede în adevăr.
(15) Evanghelia lui Matthewl rapoarte Isus spunand ca următoarele

după ce sa plâns vai de orașe care nu se căiesc:

Îți mulțumesc, Tată, Doamne al cerului și al pământului, pentru că

ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și pricepuți, și ai

le-ai descoperit pruncilor. Chiar și așa, Tată, pentru că așa i se părea

bine înaintea Ta.

(16) Cartea lui Isaia 45: 7 spune:
Eu întocmesc lumina, și fac întunerecul, Eu fac pace, și

a crea rău: Eu, Domnul, fac toate aceste lucruri.

(17) Plângerile lui Ieremia 3:38 conține:
Din gura Celui Prea Înalt purcede nu rău

și bun?
Întrebarea de mai sus presupune nimic dacă nu că Dumnezeu este creatorul

de binele și răul.
(18) Mica 1:12 conține:
Dar răul a venit de la Domnul pînă la poarta

Ierusalim.

Cele de mai sus este de afirmare simplu la faptul că, așa cum Dumnezeu este

creator de bine, astfel încât El este creatorul răului.

(19) Epistola către Romani 8:29 dispune de:
Pentru cine ia cunoscut mai dinainte, el a făcut, de asemenea, hotărât mai dinainte să fie

chipului Fiului Său, ca El să fie întâii

născut dintre mai mulți frați.
(20) De asemenea, am citit în 9 21 din aceeași epistolă:

(Pentru copii nu sunt încă născut, și nu făcuseră

orice bun sau rău, că scopul lui Dumnezeu, în conformitate cu elec-

TION ar putea sta, nu prin fapte, ci de Cel ce cheamă;) A fost

ia zis: cel mai mare va sluji celui mai mic. Așa cum este Writings

zece, Iacov l-am iubit, iar pe Esau l-am urât.

Ce vom zice? Nu cumva este nedreptate cu

Dumnezeu? Doamne ferește. Căci El a zis lui Moise: Voi avea milă de

cine voi avea milă, și voi avea milă de

cine voi avea milă. Deci, atunci nu este el de faptul că

voiește, nu de cine aleargă, ci de Dumnezeu care are

milă. Fiindcă Scriptura zice lui Faraon:, Chiar de mii

același scop te-am ridicat, ca să arăt meu

putere în tine, și că numele meu ar putea fi declarat prin-

în tot pământul. Prin urmare, El va milă de cine vrea

ai milă, și pe care o va face el împietrește.

Dar vei zice la mine, de ce El a făcut încă vina flnd?

Pentru cine a rezistat voinței sale? Ba dar, omule, care ești

ca să răspunzi împotriva lui Dumnezeu? Nu cumva format spune-i

care a format, de ce m-ai făcut așa? N-are pe

olar putere peste lut, din aceeași frământătură de lut să facă un vas

de cinste și un alt ocara?

Declarația de mai sus a lui Pavel este o afirmare clară a credinței în

destin și, de asemenea, o indicație explicită a faptului că de orientare și

misguidance

sunt ambele de la Dumnezeu.

Următoarea declarație a profetului Isaia, 45: 9:
Vai de cel ce se luptă cu Făcătorul său! Să pot-

sherd straduim cu cioburile pământului. Va argila spune

sa-l că le întocmește, Ce te faci tu sau munca ta, El

are nici mâini? "

Acesta a fost pe baza unor astfel de versete care Luther, fondatorul

Credința protestantă, a fost vizibil înclinată spre credința în

pre-

destinație de soarta oamenilor. Există mai multe declarații ale lui Luther, care

scoate opiniile sale cu privire la acest concept. Noi producem două astfel de situații

din vol catolic Herald. 9 pagina 277:

Om și cal au fost create la fel. Ei se supun lor

călăreț. Dacă Dumnezeu plimbari om el păzește poruncile Lui și dacă Satan

plimbari cu el se duce modul în care el este comandată de către Satana. El

nu are liberul arbitru de a alege între cele două piloti,

ambele riderii sunt mereu eforturi pentru a face rost de el.
Următoarea declarație a apărut, de asemenea, în The Catholic Herald:
Ori de câte ori veți găsi o poruncă în cărțile sfinte la

face un anumit act, asigurați-vă că această carte nu îți cere să faci

ea, pentru că nu sunt capabile de a face aceasta de propria voință.
Celebrul Preotul catolic Thomas Inglis a spus în cartea sa

Mira "UAT Sidk tipărite 1851 de la pagina 33:

Clerici lor timpurie le-a predat următoarele absurdului

dogme:
(1) Dumnezeu este Creatorul a păcatului.

(2) Omul nu are nici o putere sau voință liberă să se abțină de la păcatele.

(3) Nu este posibil să se observe cele Zece Porunci.

(4) Păcatele, indiferent de cât de mare și gravă, nu înjosi o

om în ochii lui Dumnezeu.

(5) Numai credința în Dumnezeu este de ajuns pentru mântuirea veșnică,

pentru că aceasta este doar pe baza credinței că omul WIU fi

acordată sau pedepsit. Această doctrină este foarte reconfortant

și util.
Luther, tatăl a Reformei a spus:

Cred că numai și va fi răscumpărat. Nu există nici o

necesitatea de a suporta greutățile fapte bune, cum ar fi postul, absti-

nence din păcate, și umilință de mărturisire, asigurați-vă că

fără ele și numai pentru adevărata ta credința în Hristos, voi trebuie

obține cu siguranță mântuirea egală cu mântuirea lui Hristos. Nu

indiferent dacă te implici în curvie și crimă o

mii de ori pe zi, pe care sunt destinate pentru a ajunge la mântuire

numai pentru adevărata ta credință. Repet doar credința ta te va primi

răscumpărat.
Cele de mai sus este suficient pentru a arăta că prima susținute de

Protestanții că divinitatea a Coranului Sfânt a fost dubios

pentru că

se atribuie crearea de rău a lui Dumnezeu este total irațional și

împotriva

motiv. Crearea de rău nu în nici un fel necesită

răutate

a Creatorului, la fel ca și crearea de alb și negru nu

însemna

că Creatorul trebuie să fie negru sau alb. Crearea de Satan prin

Dumnezeu este o parte din înțelepciunea Lui divină; aceeași înțelepciune este prezentă în

the

crearea de rău.
Dorințele rele în mod similar Dumnezeu a creat, gelozie și alte negativ

forțe în natura umană, deși a fost în cunoașterea Lui veșnică

că

forțe negative ar produce rezultate negative. Totul creat,

bune sau rele, de aceea, își datorează existența lui Dumnezeu.
Binecuvântările Paradise
În ceea ce privește al doilea punct lor de dispută în ceea ce privește prezența

palate, domnite si alte materiale desfată în Paradis, acest lucru prea

este

Nu o obiecție validă. În orice caz, musulmanii nu pretind că

the

binecuvântări și delicii ale Paradisului sunt doar fizic, așa cum este foarte

de multe ori

denaturate de către teologii protestanți, dar musulmanii cred -

și

această credință este puternic susținută de versete din Coran și alte

autenticității

Argumentele tic - că binecuvântările și plăcerile Paradise sunt

ambele,

fizic și spiritual, acesta din urmă fiind mai puternic și mai

proeminent

decât prima. Sfântul Coran spune: l

Allah a promis credincioșilor, bărbați și femei,

grădini în care curg râuri, în care vor locui pentru

vreodată; și conace frumoase în Grădinile Edenului, dar
cea mai mare fericire este plăcerea lui Allah. Că este suprem
Felicity.
"Plăcerea lui Allah", în versetul de mai sus a fost descris ca

fiind cel mai mare dintre toate binecuvântările Paradise, calitativ

precum și

ca cantitativ. Adică, această binecuvântare spirituală de a avea

the

plăcerea lui Allah depășește toate deliciile fizice, cum ar fi

conace,

grădini și damsels etc. Același lucru este alsQ indicată de către ultima

fraza, "Aceasta este fericirea supremă."
Omul a fost creat de două elemente: spirit și materie.

fericire supremă a omului sau succesul său final constă în

realizàrii

ment atât delicii fizice și spirituale. El nu se poate spune că

au realizat mântuirea său final în cazul în care se refuză oricare dintre

doi

felicities.
Conceptul creștin de Paradise
Acesta a fost deja elucidat earlierl care a musulmanii

Evanghelie înseamnă strict cartea care a fost dezvăluit inițial la

Profetul Isus. Acum, dacă oricare dintre situațiile lui Isus se dovedește a fi

în

contradicție cu orice ordin Coran, ar trebui să se facă un efort

pentru

explica diferența. Potrivit creștinul

scripturi,

compararea locuitorilor Paradisului cu îngerii nu

nega mâncare și băutură lor acolo. Au nu le citesc în

Geneză

capitolul 18 că îngerii care au vizitat pe Avraam au fost prezentate cu

"Îmbrăcat vițel, unt și lapte, care au făcut mananca"? 2 În mod similar,

îngeri care au apărut la Lot mâncat pâinea și alte produse alimentare care Lot

pre-

comparație pentru ei, care este scris clar în ch? PTER 19 al cărții

Genezei.
Este surprinzător faptul că creștinii cred în planul fizic

înviere

TION de ființe umane în Ziua Judecății și totuși să insiste asupra deny-

ING delicii fizice ale acestora în Paradis! Ar fi fost mai puțin

inacceptabil dacă ei au negat în totalitate învierea omului așa cum a făcut

the

associators de Arabia, sau a crezut numai în înviere spirituală

ca

a fost crezut de urmașii lui Aristotel.

Atributele fizice, cum ar fi mâncarea și băutura, sunt atribuite lui Dumnezeu

de creștini, deoarece ei cred că Iisus a fost Dumnezeu incamate.

Pe de altă parte, sunt făcute să înțeleagă că Isus nu a fost la fel de

abstinent și ascet ca a fost Ioan Botezătorul. Hristos adversarii proprii

chiar

acuza-l de a fi ", lacom și băutor de vin", "deși noi

Musulmanii neagă în totalitate această acuzație și cred cu tărie că el a fost

complet gratuit de astfel de defecte.

Ne fără ezitare susțin că Profetul Isus a fost pur uman.

Acum, când plăcerile fizice, cum ar fi mâncarea și băutura nu a putut

pre-

aerisire el se confruntă cu delicii spirituale și ca el sa bucurat de

spiri-

binecuvântări tuale mai mult decât cele fizice în această viață, astfel încât

fizic

plăceri în Paradis nu vor lipsi populația de spiritual lor

încântă.
De fapt, protestant susțin că nu va fi nici fizic

plăcere

în Paradise este clar negată de declarații nenumărate care apar

în

Biblia. Noi producem câteva exemple de astfel de declaratii de mai jos:

Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta (Adam) a zis:

Din orice pom din grădină; mănânci în mod liber. "2

Acest lucru indică în mod clar faptul că există mulți copaci în Paradis

rulment

fructe să mănânce. În acest context, ei susțin că Adam propriu Paradise a fost

pe

pământul în timp ce Paradisul de Viața de Apoi este în ceruri și

că

Primul a fost diferit de acesta din urmă. În primul rând, cererea lor de

Adam proprii

Paradis fiind pe pământ nu este susținută de nici o declarație de lor

Cărți sfinte; în al doilea rând, dacă am presupune sa fie adevarat, ei nu au

argumentul

ment pentru a susține că acest Paradis a fost diferită de cea de la

cerești

ENS. Dimpotrivă Evangheliile ne fac să credem că nu va fi

plăceri fizice în Paradisul de Apoi. Profetul

Isus

este raportat că au spus Itto apostolilor săi:

Dar Eu vă spun, eu nu voi mai bea de acum încolo din prezentul

rod al viței, până în ziua când îl voi bea cu voi nou

în Tatăl meu propriu kingdom.l
De asemenea, a se vedea Marcu 14:25, Luca 22:18. În mod similar am citit următorul text

în descrierea de Apoi în Luca 13:25:

Și vor veni de la răsărit și de la apus,

și de la nord și de la sud, și vor sta la

Împărăția lui Dumnezeu.
Este pe baza unor astfel de declarații că creștinii din vechime

a crezut în ambele plăceri fizice și spirituale în Paradis.

Sfânt

Augustin, de asemenea, a spus că ia plăcut de părere că Paradise

constat

de plăceri fizice, cât și spirituale. Saint Thomas Aquinas

are

De asemenea, a respins cei care neagă plăcerile fizice în Paradis.

Cea de a treia dispută cu privire la Jihad (război religios) va fi

discutate mai târziu în această carte. Acest lucru este considerat de creștini ca

lor

punctul forte împotriva Profetului și ne-am propus să discutăm

se în

adâncime.

Obiecție al patrulea
O altă obiecție care este adesea transmisă de către creștini împotriva

originea divină a Coranului Sfânt este că Coranul Sfânt,

mitate

ING pentru ei, nu vorbește de motivele și cerințele

spirit uman.
Există doar două lucruri care pot fi spus să fie motivele și

cerințe ale spiritului uman. Credință fermă și fapte bune.

Sf Coranul este plin de descrieri cu privire la cele de mai sus

spiritual

dorințe și cerințe. Descrieri elaborate se găsesc în

aproape

toate capitolele din Coran Sfânt. Lipsa de alte lucruri

că

sunt asumate de către protestanți să fie motivele și cerințele

de

spiritul nu dovedește nici un defect în Coran Sfânt. Biblia

și Coran nu sunt considerate a fi defecte pentru a nu preveni

per-

PLE de la consumul de carne, ceva care este considerat de către hindus

Pandits a fi împotriva motivele și cerințele umane

spirite

ea, pentru că, în opinia lor, sacrificarea animalelor doar pentru a manca

și

plăcere fizică nu este placut de spirit. Potrivit hindus

locului

ologians un astfel de act nu poate avea sancțiune divină. Ei susțin că

orice carte care conține astfel de idei nu poate fi cuvântul lui Dumnezeu.
Obiecție a cincea
Cea de a cincea obiecția ridicată de creștinii împotriva Sf

Coranul este că anumite pasaje din Coran Sfânt nu sunt de acord cu

cer-

altele anu-. De exemplu, următoarele versete din Coran Sfânt

sunt

a spus să contrazică aceste versete care proclamă doctrina

jihad.
(L) "Nu există nici o constrângere în religie." "
2) "Datoria ta este doar să-i avertizeze, nu sunteti portarul lor." 2
(3) "Spune, Supuneți Allah și să asculte de mesager Lui. Dacă îți vei opri, el

este încă obligat să suporte povara lui, și vă sunt obligate să suporte

propria povară. Dacă-l asculta veți fi pe dreapta

Cale. Taxa de mesagerul este nimic altceva decât să transmită

Mesajul clar. "3
Ei susțin că versetele de mai sus sunt în contradicție cu versetele

care impune taxa de jihad (războiul) împotriva necredincioșilor.

În mod similar, se afirmă de către creștinii care Coranul Sfânt

vorbește în unele locuri de Isus ca fiind pur umane și a

Mesager al lui Dumnezeu în timp ce alte versete vorbesc de a fi său superior

ființe umane. De exemplu, la un loc Coranul spune:

Al Masih Isa (Isus), fiul lui Mariam, a fost nu mai mult
decât Allah messenger propriu și cuvântul Său pe care El a aruncat de
Mariam: un spirit de la El.
Au verset este citat, ca în contradicție cu versetul de mai sus:
Și cu Maria, fiica lui Imran, care a păzit
castitate și am suflat în (corpul ei) de spirit.2 noastre
Cele de mai sus două obiecții sunt transmise de către creștinii cu

o mare forță. În ceea ce privește prima obiecție este în cauză, versuri

quot-

versetele de mai sus ed negarea constrângere etc sunt care au fost descoperite

anterior

la versetele de jihad. Ei au fost abrogate prin versetele de mai târziu

că

jihad poruncit. Abrogarea, așa cum am discutat mai devreme în detaliu,

este

nu în nici un fel o discrepanță sau contradicție. În caz contrar, ar fi

solicită ca toate poruncile abrogate ale Pentateuhului și

the

Evangheliile fi considerat contradicții reale. Se poate adăuga aici

că versetul 2: 256 nu este inclusă în verses.3 abrogat

Răspunsul la a doua obiecție a fost deja discutată în

această carte în care am demonstrat că versetele de mai sus nu face și nu pot

implică faptul că Isus, fiul Mariei, nu face parte din omenire sau

că

el a fost superioara la ființele umane. Acest tip de deducere de la acestea

versete nu este altceva decât ignoranță pură. Suntem surprins să constate cât de

ei ignoră contradicțiile neteda prezentare în propriile lor cărți de

pe care le-am citat atât de multe exemple concrete mai devreme în acest

carte
Starea de tradiție orală în Biblie

Tradiție orală a avut loc la mare cinste de catre oamenii Cărții,

atât evrei și creștini, din toate timpurile. Acesta a fost organizat de către ei să fie