Dicţionar geografic universal de nume propriu

Bobrowiec. (bobrovieţ). Vârf (1 663 m) în Munţii Tatra Mare (Polonia), la graniţa cu Slovacia, la SV de oraşul Zakopane.

Bobrowniki. (bobrovnichii). 1. Loct. în partea central-nordică a Poloniei, pe Vistula, la SE de Torun. 2. Loct. în NE Poloniei, la graniţa cu Belarus, la E de oraşul Białistok. 3. Loct. situată în Silezia Superioară (Polonia), la NE de oraşul Bytom, pe râul Brynica.

Bobruisk. Oraş în Belarus, pe râul Brezina, cu circa 240 000 loc.

Bobryk. Râu în S statului Belarus.

Bobryk-Druhyy. (bobric druhii). Loct. în SV Ucrainei, la NV de Odessa.

Bobrynets. (bobrineţ). Loct. în Ucraina, la NV de Krivoi Rog.

Bobures. (movuris). Loct. în NV Venezuelei, pe ţărmul SE al lagunei Maracaibo, la NNE de oraşul Mérida.

Boby. (bobii). 1. Râu în Polonia, în SV ţării, afluent al fluviului Oder. Izvorăşte din Munţii Sudeţi. 2. Vârf (2 658 m) în SE Ins. Madagsacar.

Boca Bacalar Chico. (boca vacalar cico). Ins. a Mexicului aflată în Marea Caraibilor, la E de Pen. Yukatan.

Bočac. (bociac). Mină (bauxită) în Bosnia-Herţegovina, la SV de Banja Luka.

Boca de Camichin. (boca de camicii). Loct. în V Mexicului, la Oc. Pacific, la NV de oraşul Tepic.

Boca de la Travesia. Loct. în E Argentinei, pe râul Negro, la NV de oraşul Viedma.

Boca del Pao. Loct. în Venezuela, pe Orinoco, la V de oraşul Ciudad Bolívar.

Boca del Río. (boca del riio). Loct. în E Mexicului, la Golful Mexic, la SE de Veracruz.

Boca de Macareo. Loct. în NE Venezuelei, la intrarea în Delta fluviului Orinoco.

Boca de Pijijapan. (boca de pihihapan). Loct. în SV Mexicului, la Oc. Pacific, la NV de oraşul Tapachula.

Boca de Uracoa. Loct. în E Venezuelei, la V de Delta fluviului Orinoco, la NV de oraşul Tucupita.

Boca do Acre. v. Bôca do Acre.

Bôca do Acre. (boca du acrii). Loct. în V Braziliei, pe Purús, afluent al Amazonului.

Boca do Capanã. (boca du capanii). Loct. în NV Braziliei, pe Madeira, la E de Itatuba.

Boca de Curruquetê. (boca gii hucuchitii). Loct. în V Braziliei, pe râul Ituxi, la NV de oraşul Porto Velho.

Bôca do Jari. (boca du jarii). Loct. în NE statului Brazilia, la confluenţa Amazon-Jari.

Boca do Moaco. (boca du moacu). Loct. în VNV Braziliei, la NE de oraşul Xingu.

Boca do Tapauá. (boca du tapoa). Loct. în Brazilia, pe Purús (afluent al Amazonului), la SV de oraşul Campina.

Bocage Normand. (bochej normon). Reg. naturală în NV Franţei.

Bocage Vendéen. (bochej vondea). Reg. naturală în VNV Franţei, la S de Nantes.

Boca Grande. 1. (boca randii). Golf la SE de delta fluviului Orinoco (Venezuela), în Oceanul Atlantic. 2. (boca grand). Loct. în S.U.A. (Florida), la Golful Mexic, la NV de oraşul Cape Coral.

Boca Grita. (boca rita). Loct. în NE Columbiei, pe râul Zulia, la graniţa cu Venezuela, la NE de oraşul Cúcuta.

Bocaina de Minas. (bocaina giu minas). Loct. în E Braziliei, la NV de oraşul Volta Redonda.

Bocairent. Loct. în E Spaniei, la NV de oraşul Alcoy.

Bocaiúva. (bocaiuve). Loct. în Brazilia, la SE de Brasilia şi la NNE de oraşul Belo Horizonte.

Bocaiúva do Sul. (bocaiuve du su). Loct. în SE Mexicului, la NNE de Curitiba.

Bocajá. (bocajaa). Loct. în VSV Braziliei, aproape de graniţa cu Paraguay, la SV de oraşul Dourados.

Boca Mavaca. Loct. în S Venezuelei, pe Orinoco.

Bocanda. Loct. în Côte ďIvoire, la NE de Yamaoussoukro.

Bocanjevci. (boţanievţii). Loct. în NE Croaţiei, pe Vucica (afluent al Dravei), la SV de Valpovo.

Bocaranga. Loct. în Republica Centrafricană, în NV republicii, pe râul Ouham, aproape de graniţa cu ţara Camerun.

Boca Raton. (bocarton). Oraş în S.U.A. (Florida), la Oc. Atlantic, la N de oraşul Fort Lauderdale.

Bocas. Loct. în Mexic, la NNV de oraşul San Luis Potosí.

Bocas del Dragon. Str. între Ins. Trinidad (Trinidad-Tobago) şi continentul America de Sud (Venezuela).

Bocas del Toro. 1. Loct. în NV statului Panama, în ins. Colón din Marea Caraibilor. 2. Reg. adm. în NV statului Panama, cu centrul în oraşul cu acelaşi nume (1). 3. Arhip. în Marea Caraibilor ce aparţine de Panama.

Bocaue. Loct. în SV insulei Luzon (Filipine), la N de Manila.

Bocay. (bocai). Loct. în NV statului Nicaragua, la NE de oraşul Jinotega.

Boca Trabaria. (boca trabaria). Pas (1 041 m) în NE Italiei Pen., la NE de Arezzo.

Boccia al Mauro. (bocial mauro). Loct. în Italia, la SE de Napoli şi de Vezuviu.

Boceguillas. (bosevii ias). Loct. în Spania, la N de Madrid.

Bocfölde. (boţ feolde). Loct. în SV Ungariei (Zala), la S de Zalaegerszeg.

Bochaine. (boşen). Reg. în SSE Franţei, la SE de oraşul Valence.

Bochalema. (bocialema). Loct. situată în NE Columbiei, la SV de oraşul Cúcuta.

Bochinche. (bocincii). Loct. în E Venezuelei, la graniţa Guyanei, la SE de oraşul Ciudad Guayana.

Bochnia. (bohnia). Loct. în S Poloniei, pe Raba, la baza Subcarpaţilor Poloniei, la SE de Cracovia.

Bocholt. (boholţ). 1. Loct. în V Germaniei, la NV de Duisburg, aproape de graniţa cu Olanda. 2. Loct. în NE Belgiei, pe Canalul Kempisch, aproape de graniţa cu Olanda.

Bochov. (bohos). Loct. în V Cehiei, la SE de oraşul Karlovy Vary.

Bochum. (bohum). Oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), în conurbaţia Ruhr. Populaţia este în jur de 400 000 loc.

Bocicoiu Mare. Com. în jud. Maramureş, pe Tisa, la graniţa cu Ucraina, cu aproape 5 000 loc. Satele componente: Bocicoiu Mare, Crăciuneşti, Lunca la Tisa, Tisa.

Bocimanovka. Loct. în Ucraina, la S de oraşul Balta.

Bock. (boc). Ins. a Germaniei aflată în Marea Baltică, situată la V de Ins. Rügen.

Bockenem. (bochinem). Loct. în centrul Germaniei, la SV de Salzgitter.

Bockenheim. (bochinhaim). Cartier al oraşului german Frankfurt am Main.

Bockfliess. (bocflis). Loct. în NE Austriei, la NE de Viena.

Bockhorn. (boc horn). Loct. în NV Germaniei, la SSV de oraşul Wilhelmshaven.

Boćki. (boci chii). Loct. în ENE Poloniei, pe râul Nurzec, la SV de Białistok.

Bocklemünd. (boclemiunţ). Cartier al oraşului german Hamburg.

Bočkovec. (boci coveţ). Loct. în Croaţia, în apropierea oraşului Varaždin.

Bockum-Hövel. (bocum heovel). Loct. în regiunea germană Ruhr, la NE de Dortmund.

Bocognano. (boconiano). Loct. în centrul insulei Corsica (Franţa), pe râul Gravone.

Bocoio. Loct. în V Angolei, la ENE de oraşul Benguela.

Boconád. (boţonad). Loct. situată în Ungaria (Heves), la NV de oraşul Heves.

Boconó. (bocono). 1. Loct. în NV Venezuelei, la ESE de laguna Maracaibo, pe Rio Bocono, la SE de oraşul Trujillo. 2. Râu în Venezuela, afluent al râului Apure.

Bocq. Râu în Belgia, afluent al râului Meuse.

Böcs. (beoci). Loct. în NE Ungariei, la SE de Miskolc.

Bócsa. (bocio). Loct. în Ungaria (Bács-Kiskun), situată la N de Kiskunhalas.

Bocsig. Com. în jud. Arad, pe Crişul Alb, cu aproape 4 000 loc. Satele componente: Bocsig, Mânerău, Răpsig.

Bocşa. 1. Oraş în jud. Caraş-Severin, la poalele Munţilor Dognecea, pe râul Bârzava, cu circa 25 000 loc. Are administrativ comuna suburbană Ocna de Fier (v.). 2. Com. în jud. Sălaj, cu circa 3 800 loc. Satele componente: Bocşa, Borla, Câmpia, Sălăjeni.

Bocska. (boci co). Loct. în V Ungariei (Zala), la NV de Nagykanizsa.

Boczów. (bociuf). Loct. în V Poloniei, la V de Poznan, aproape de graniţa Germaniei.

Bod. 1. Com. în jud. Braşov, cu circa 4 000 loc. Aici s-a înregistrat în data de 25 ianuarie 1942 minima absolută de temperatură din ţară, -38,5^oC. Satele componente: Bod, Colonia Bod. 2. v. Tibet.

Boda. 1. Loct. în SV Rep. Centrafricane, la V de Bangui. 2. Loct. în centrul Suediei, la NV de oraşul Falun. 3. (bodo). Loct. în SV Ungariei (Baranya), la V de Pécs.

Böda. (belda). Loct. situată în NE insulei Öland (Suedia) din Marea Baltică.

Bodafors. (bodaforş). Loct. în S Suediei, la SE de Jönköping.

Boda glasbruk. (boda glosbriuc). Loct. în SE Suediei, la VNV de oraşul Kalmar.

Bodaibo (Bodajbo). Loct. în Siberia (Rusia), pe râul Vityim, la NE de Lacul Baikal.

Bodajbo. v. Bodaibo.

Bodajk. (bodoic). Loct. în V Ungariei (Fejér), la NV de Székesfehérvár.

Bodalla. (podala). Loct. în SE Australiei, pe ţărmul Pacificului, la SE de Canberra.

Bodallin. (podalen). Loct. în SV Australiei, la ENE de Perth.

Boddam. (poden). Loct. în ENE Scoţiei, la S de oraşul Peterhead, pe ţărmul Mării Nordului.

Bodden Town. (poden taun). Loct. în SE ins. Grand Cayman (Marea Britanie) din Marea Caraibilor.

Bode. Râu (160 km) în centrul Germaniei, afluent al râului Saale (afluent, la rându-i, al fluviului Elba).

Böde. (beode). Loct. în V Ungariei (Zala), la V de Zalaegerszeg.

Bodega Head. (podega hej). Pen. a S.U.A. (California) aflată la SV de oraşul Santa Rosa, în Pacific.

Bodegraven. (bodeg hafin). Loct. în V Olandei, la VNV de Utrecht.

Bödeháza. (beode hazo). Loct. în V Ungariei (Zala), la graniţa cu Slovenia, la NV de Lenti.

Bodélé (Bodélé Djourab djurab). Zonă depresionară în Sahara Orientală, în Ciad, la S de masivul Tibesti.

Bodelschwingh. (bodel şving). Oraş în regiunea germană Ruhr, la NV de Dortmund.

Boden. 1. Loct. în NE Suediei, pe râul Luleälven, aproape de Golful Botnic. 2. v. Konstanz (Constanţa).

Bodengo. Loct. în N Italiei, la graniţa cu Elveţia, la N de lacul Como.

Bodenmais. (bodenmaiz). Mină (zinc, plumb, pirită) în SSE Germaniei.

Bodensee. (bodenzee). v. Constanţa 1.

Bodenteich. (bodentaih). Loct. în N Germaniei, pe râul Limenau (afluent al fluviului Elba), la SE de Lüneburg.

Bodenwerder. (boden verder). Loct. în NV Germaniei, pe Weser, la SV de Hannover.

Bodenwies. (bodin vis). Vârf (1 540 m) în Austria, în Munţii Alpii Ennstal.

Bodenwöhr. (podinveo). Loct. în ESE Germaniei, la NE de Regensburg.

Bode-Sadu. Loct. în VSV Nigeriei, la NE de oraşul Ilorin.

Bodeşti. Com. în jud. Neamţ, cu circa 5 400 loc. Satele componente: Bodeşti, Bodeştii de Jos, Corni, Oşlobeni.

Bode Verde. (pod verdii). Zona de fractură în Dorsala Medio-Atlantică, la NV de Ins. Sf. Elena.

Bodhan. Loct. în India, la V de oraşul Nizamabad.

Bodinayakanur (Bodinayakkanur). Oraş în S Indiei, la NV de Madurai.

Bodinayakkanur. v. Bodinayakanur.

Bodio. Loct. în SSE Elveţiei, pe râul Ticino, la NV de oraşul Belinzona.

Bodión. Râu în SV Spaniei, afluent al râului Ardila.

Bodjnurd. (bodgi nurd). Loct. în NE Iranului, aproape de graniţa cu Turkmenia.

Bodjonegoro. (bodgionegoro). Oraş în ENE Indoneziei, pe râul Solo, la V de Surabaja.

Bodleh. Loct. în SE Etiopiei, nu departe de graniţa cu Somalia.

Bodmér. (bodmier). Loct. în Ungaria (Fejér), la NE de oraşul Székesfehérvár.

Bodmin. (bodmen). Loct. în SV peninsulei Cornwall (Anglia-Marea Britanie), la V de oraşul Plymouth.

Bodmin Moor. (podmen muur). Mlaştină în SV Angliei (Marea Britanie), în Pen. Cornwall.

Bodø. (podee). Loct. situată în NV Norvegiei, la fiordul Salt.

Bodoc. 1. Munţii Bodoc. Masiv muntos în S Carpaţilor Orientali (Carpaţii de Curbură), între Olt şi Râul Negru, limitat de Munţii Ciucului (la N), Nemira (la NE) şi Depresiunea Bârsei (la S). Altitudinea maximă este de 1 241 m (vf. Cărpiniş). 2. Com. în jud. Covasna, pe Olt, cu circa 2 600 loc. Satele componente: Bodoc, Olteni, Zălan.

Bodocó. (bodoca). Loct. în E Braziliei, la SV de oraşul Crato.

Bodoglár. (bodoglar). Loct. în Ungaria (Bács-Kiskun), pe râul Dong, la NE de oraşul Kiskunhalas.

Bodolov. Loct. în Ucraina, în SV ţării, la graniţa cu Ungaria, la SV de Beregovo.

Bodolyabér. (bodoio bier). Loct. în SV Ungariei (Baranya), la NV de Pécs.

Bodonhely. (bodon hei). Loct. în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), aflată pe râul Rába, la SV de Győr.

Bodony. (bodoni). Loct. situată în Ungaria (Heves), la SE de oraşul Salgótarján.

Bodorfa. (bodorfo). Loct. în V Ungariei (Veszprém), la VSV de Ajka.

Bodoquena. (bodochena). 1. Loct. în VSV Braziliei, la NV de oraşul Campo Grande. 2. Loct. în VSV Braziliei, la VSV de oraşul Campo Grande.

Bodoukpa. Loct. în SV Rep. Centrafricane, la NV de Bangui.

Bodrog. 1. Râu în E Slovaciei şi Ungariei, afluent drept al Tisei la Tokaj (Ungaria). Lungimea este de circa 300 km, izvorând din Munţii Vihorlat. 2. Loct. în SE Slovaciei, la SE de Trebišov. 3. Loct. în V Ungariei (Somogy), la NV de Kaposvár.

Bodroghalom. (bodrog holom). Loct. în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la E de Sárospatak.

Bodrogkeresztúr. (bodrog cherestur). Loct. în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul Bodrog, la NV de Nyíregyháza.

Bodrogkisfalud. (bodrog chiş folud). Loct. în NE Ungariei, la NE de oraşul Miskolc.

Bodrogköváralja. (bodrog cheovar ol io). Loct. în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de Miskolc.

Bodrogköújfalu. (bodrog cheo ui folu). Loct. în NE Ungariei, la NE de Miskolc şi la SE de Encs.

Bodrogköz. (bodrog cheoz). Regiune naturală în NE Ungariei, la graniţa Slovaciei.

Bodrogolaszi. (bodrog olosii). Loct. în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul Bodrog, la SV de Sárospatak.

Bodrogszegi. (bodrog seghii). Loct. în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul Bodrog, la NE de Szerencs şi de Miskolc.

Bodrum. Loct. în SV Turciei, la Marea Egee.

Bodträskfors. (bodtrescforş). Loct. în N Suediei, pe râul Luleälven, lângă loct. Harads.

Bodumsjön. (bodumsean). Lac în Suedia, la SE de loct. Hoting.

Bódva. (bodvo). Râu (107 km) la graniţa Ungaria-Slovacia, afluent al râului Sajó (afluent al Dunării).

Bódvaj. (bodvoi). Râu în NE Ungariei, afluent al râului Crasna la Nagyecsed.

Bódvalenke. (bod volenche). Loct. în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la graniţa cu Slovacia.

Bódvarákó. (bod voraco). Loct. în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la N de Edelény şi de Miskolc.

Bódvaszilas. (bodvo siloş). Loct. în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul Bódva, în regiunea carstică Aggtelek.

Bodza. Loct. în S Slovaciei, la SV de oraşul Kolarovo.

Bodzanów. (bodzanuf). Loct. în Polonia, la NV de Varşovia.

Bodzechów. (bodzecuf). Loct. în SE Poloniei, pe râul Kamienna (afluent al Vistulei), la SE de oraşul Swietokrzyski.

Bodzentyn. (bodzentin). Loct. în SSE Poloniei, la NE de oraşul Kielce.

Boecillo. (boesii io). Loct. în Spania, la SE de oraşul Valladolid.

Boëge. (boej). Loct. în E Franţei, la S de lacul Geneva şi la E de oraşul elveţian Geneva.

Boeckel. (boclă). Loct. în SE Olandei, la N de Helmond.

Boemia. 1. Denumirea teritoriului istoric pe care s-a creat statul feudal ceh. 2. Denumirea Cehiei, în cadrul Imperiului Habsburgic. 3. Podişul Boemiei. Podiş cu aspect deluros în V Cehiei, încadrat de Munţii Sudeţi, Munţii Metaliferi, Pădurea Boemiei şi respectiv Colinele Ceho-Morave. Altitudinea medie este de 200-500 m şi drenat de cursul superior al fluviului Elba (Labe) şi afluenţii săi Vitava şi Ohre. 4. Pădurea Boemiei (Cesky Les sau Böhmer Wald). (ceschii les, beohmer vald). Masiv muntos situat la graniţa Cehiei cu Germania. Lungimea sa atinge 80 km, având altitudinea maximă de 1 039 m (vf. Cerchov).

Boën. (buen). Loct. în SE Franţei, la V de oraşul Lyon.

Boende. Loct. în partea de N a R.D. Congo, pe râul Busira, afluent al fluviului Congo.

Boeo (Lilibeo). Cap în V Siciliei (Italia), situat la NV de oraşul Marsala.

Bo Epinang. Loct. în SE Ins. Sulawesi, la SE de loct. Towari.

Boerbonfontein. Loct. în SSV Rep. Africa de Sud, la NE de oraşul Ashton.

Boerne. (paen). Loct. în S S.U.A. (Texas), pe râul Guadalupe, la NV de San Antonio.

Boertanger-Moor. (boertangher mor). Regiune în NV Germaniei, la graniţa cu Olanda.

Boeuf. (paiif). Râu în S.U.A. (Louisiana), afluent al lui Mississippi.

Bofete. (bofecii). Loct. în Brazilia, la SV de oraşul Campinas.

Boffa. Loct. în V Guineei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NV de Conakry.

Bofors. (bofoş). Loct. în partea central-sudică a Suediei, la NE de lacul Vänern şi la NE de oraşul Karlskoga.

Boftsa. (bofsa). Loct. în NE Norvegiei, pe fiordul Tana.

Boga. Loct. în NE R.D. Congo, la SV de Lacul Albert.

Bogács. (bogaci). Loct. în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe Kánya, la E de Eger.

Bogád. (bogad). Loct. în SV Ungariei (Baranya), aproape de oraşul Pécs.

Bogádmindszent. (bogad mind sent). Loct. în SV Ungariei (Baranya), la SV de Pécs.

Bogajo. (bohaho). Loct. în V Spaniei, pe râul Yeltes, afluent al fluviului Duero.

Bogale. Oraş în Myanmar, la SV de Rangoon.

Bogalusa. (baghelusa). Loct. în SSE S.U.A. (Louisiana), pe Pearl, la NE de Baton Rouge.

Bogan. (păugăn). Râu în Australia, afluent al râului Darling.

Bogandé. Loct. în Burkina, la NE de capitala Ouagadougou.

Bogan Gate. (păugăn ghet). Loct. în SE Australiei, la SV de oraşul Dubbo.

Bogani Nani Wartabone. (boganii nanii uartobne). Parc Naţional în NE Ins. Sulawesi (Indonezia).

Bogantungan. (pogantanan). Loct. în E Australiei (Queensland), la E de oraşul Alpha.

Bogardo. (bogardo). Loct. în NNE Argentinei, la SSE de Rosario.

Bogarra. Loct. în SSE Spaniei, la SV de oraşul Albacete.

Bogárzó. (bogarzo). Loct. în SE Ungariei (Csongrád), la NE de Szeged.

Bogata. Com. în jud. Mureş, pe râul Mureş, cu circa 2 000 loc. Satele componente: Bogata, Ranta.

Bogate Saby. (bogate sabii). Loct. în Rusia, la NE de oraşul Kazan.

Bogaţi. Com. în jud. Argeş, cu circa 6 000 loc. Satele componente: Bogaţi, Bârloi, Bujoi, Chiţeşti, Dumbrava, Glâmbocel, Glâmbocelu, Suseni.

Bogatić. (bogatici). Loct. în VNV Serbiei, la NV de Beograd (Belgrad).

Bogatynia. (bogatinia). Loct. în extremitatea SV a Poloniei aproape de graniţa cu statele Cehia şi Germania.

Bogazi. (bogazii). Loct. în ENE Ins. Cipru, pe ţărmul Mediteranei, la N de oraşul Famagusta.

Boğazkale. (bozgale). Loct. în N Turciei asiatice, la NNV de oraşul Yozgat.

Bogazköy. (bogaz cheoi). Loct. în SE Turciei europene, pe Alibey Suyu, la NV de Istanbul.

Bogazliyan. (bogazlii ian). Loct. în centrul Turciei asiatice, la SE de Ankara.

Bogbonga. Loct. în NV R.D. Congo, pe fluviul Congo, la NE de Mbandaka.

Bogd. Loct. în Mongolia, pe ţărmul N al lacului Orog nur, la SV de oraşul Arbajhér.

Bogda. Com. în jud. Timiş, pe Bega Veche, cu circa 600 loc. Satele componente: Bogda, Altringen, Buzad, Charlotenburg, Comeat, Sintar.

Bogda Feng. Vârf (5 445 m) în NV Chinei, la E de oraşul Ürümqi.

Bogdan. Vârf (1 604 m), din Munţii Balcanici (Bulgaria), aproximativ în partea centrală a ţării.

Bogdana. 1. Com. în jud. Teleorman, cu peste 3 500 loc. Satele componente: Bogdana, Broşteanca, Ulmeni, Urluiu. 2. Com. în jud. Vaslui, cu peste 1 700 loc. Satele componente sunt: Bogdana, Arşiţa, Fântâna Blănarului, Găvanu, Lacu Babei, Plopeni, Similişoara, Suceveni, Verdeş.

Bogdand. Com. în jud. Satu Mare, cu aproape 4 000 loc. Satele componente sunt: Bogdand, Babţa, Corund, Ser.

Bogdania (Kara Bugdan). Denumirea dată de turci Moldovei.

Bogdăneşti. 1. Com. în jud. Bacău, pe râul Oituz, cu circa 2 600 loc. Satele componente: Bogdăneşti, Filipeşti. 2. Com. în jud. Suceava, pe Râşca, cu circa 4 000 loc. Satele componente: Bogdăneşti. 3. Com. în jud. Vaslui, cu peste 3 100 loc. Satele componente sunt: Bogdăneşti, Buda, Horoiata, Hupca, Orgoieşti, Ulea, Unţeşti, Vişinari, Vlădeşti.

Bogdăniţa. Com. în jud. Vaslui, cu circa 1 700 loc. Satele componente sunt: Bogdăniţa, Cepeşti, Cârţibaşi, Coroieşti, Rădăeşti, Schitu, Tunseşti.

Bogdanovič. (bogdanovici). Loct. în V Siberiei (Rusia), la E de Ekaterinburg.

Bogdan Vodă. Com. în jud. Maramureş, pe râul Iza, cu peste 4 200 loc. Satele componente: Bogdan Vodă, Bocicoiel.

Bogdaproste. Lac în Delta Dunării (România).

Bogdása. (bogdaşo). Loct. în SV Ungariei (Baranya), la SV de Pécs.

Bogda Shan. (bogda şan). Lanţ în NNV Chinei, la N de Depresiunea Turfan.