Raportul institutului de arheologie „vasile pârvan” al Academiei Române pentru anul 2013

PROGRAMUL DE CERCETARE NR. 3

1. 
   Denumire: CIVILIZAŢIA GRECO-ROMANĂ ÎN ZONA DANUBIANO-PONTICĂ
   
2. 
   Coordonator: dr. Constantin C. Petolescu, CŞ I
   
3. 
   Scop: continuarea unor cercetări pe probleme şi perioade insuficient cunoscute. Racordarea la nivelul european a metodologiei, problematicii şi publicării
   
4. 
   Rezultate scontate: fişe de documentare, studii şi monografii
   
5. 
   Modul de valorificare a rezultatelor: comunicări, rapoarte de săpătură, studii parţiale şi monografice publicate în ţară şi în străinătate.
   
6. 
   Durata: permanent
   
7. 
   Proiectele de cercetare propuse în acest program
   

Proiectul nr. 1

a. Denumire: CETATEA GRECO-ROMANĂ HISTRIA

b. Coordonator: dr. Alexandru Avram, CŞ I

c. Colectivul de cercetare: dr. Monica Mărgineanu-Cârstoiu (CŞ I), dr. Mihaela Mănucu Adameşteanu (CŞ II), dr. Mircea Victor Angelescu (CŞ III), Iulian Bîrzescu (CŞ III), Irina Achim (CŞ III), Mircea Dabîca (asistent cercetare), Florina Panait- Bîrzescu (asistent cercetare)

d. Termen de realizare: temă cu caracter permanent, fiind vorba despre un şantier pilot al cercetării arheologice româneşti, recent inclus pe Lista Patrimoniului Cultural European (2007);

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice şi numeroase publicaţii sub formă de cărţi (ex. seria monografică Histria), studii, note, rapoarte, ghiduri turistice si prezentări pe web, care ilustrează cele mai variate aspecte ale unei vieţuiri de peste 1500 ani

f. Scop: cunoaşterea evoluţiei unuia dintre cele mai vechi oraşe de pe teritoriul României, sub toate aspectele ei, de la fondare (sec. VII a.Ch.) până la încetarea locuirii (sec VII p.Ch.); integrarea rezultatelor cercetărilor în cunoştinţele generale despre evoluţia civilizaţiei greco-romane continuarea cercetărilor arheologice

g. Material şi metode de lucru: cercetări de teren, săpături arheologice, studiul şi documentarea materialului din depozite, confruntarea cu izvoarele scrise contemporane, prospecţiuni arheometrice, crearea de baze de date etc.

h. Rezultate scontate: vezi i.

i. Valorificarea rezultatelor:

- volume sau părţi de volume din seria monografică Histria. Rezultatele săpăturilor:

Monica Mărgineanu Cârstoiu – continuarea cercetărilor de arhitectură şi urbanism pe şantierul arheologic Histria. Redactarea capitolului privind monumentele construite și a raportului preliminar privind zona de sud-est a Zonei Sacre.
Alexandru Avram – continuă lucrul la Histria VIII. Les timbres amphoriques 3. Rhodes.
Mircea Angelescu

1.În cadrul temei Evoluţia cartierului din sudul cetăţii Histria se va continua lucrul la realizarea documentaţiei grafice şi fotografice pentru sectorul Basilica Parvan; analiza evoluţiei traseelor incintei romane târzii din această importantă zonă a cetăţii; susţinerea unor comunicări şi prezentări privind aplicabilitatea bazelor de date relaţionale în procesul de înregistrare a datelor provenite din cercetările efectuate pe şantierul arheologic Histria; transpunerea şi corelarea bazelor de date cu informaţiile topografice în cadrul unei aplicaţii realizate prin tehnologia GIS

2. Realizarea parțială a unui studiu de sinteză privind Basilica Pârvan de la Histria, studiu ce vizează valorificarea exhaustivă a rezultatelor cercetărilor de teren efectuate în acest sector sudic al cetății romane-târzii de la Histria, a materialelor de arhivă existente și a datelor recente din săpăturile arheologice din acest sector; studiul va fi realizat împreună cu colegii Irina ACHIM și Valentin BOTTEZ și are termen final de realizare anul 2015; studiul va fi propus spre publicare revistei Dacia;

3.Participarea la sesiunea anuală de comunicări a Muzeului de Arheologie din Constanţa/Pontica, în vederea prezentării rezultatelor preliminare obținute în cercetările de teren întreprinse în campania 2014 la Histria;

4.Organizarea unei sesiuni științifice pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la începutul, de către V. Pârvan, a săpăturilor arheologice la Histria. În funcție de bugetul care va fi disponibil colocviul urmează să aibă și participare internațională.
Irina Achim

1.Realizarea parțială a unui studiu de sinteză privind Basilica Pârvan de la Histria, studiu ce vizează valorificarea exhaustivă a rezultatelor cercetărilor de teren efectuate în acest sector marginal al cetății romane-târzii de la Histria, a materialelor de arhivă existente și a datelor recente din săpăturile arheologice efectuate de Mircea Angelescu și colaboratorii săi în acest sector; studiul va fi realizat împreună cu colegii Mircea Angelescu și Valentin Bottez și are termen final de realizare anul 2014; studiul va fi propus spre publicare uneia dintre publicațiile IAB;

2.Participarea la sesiunea anuală de comunicări a Muzeului de Arheologie din Constanţa/Pontica, în vederea prezentării rezultatelor preliminare obținute în cercetările de teren întreprinse în campania 2014 la Histria;
Mircea Dabîca:

1.redactarea şi publicarea unui articol cu titlul Pe urmele unui „mare edificiu public civil” de epocă romană timpurie de la Histria. Acest articol este în lucru şi va apărea în numărul X al revistei Materiale şi Cercetări Arheologice, număr dedicat aniversării a 100 de ani de cercetări arheologice la Histria. Termen final 2014.

2. Participarea la Sesiunea internă şi la cea naţională de rapoarte şi comunicări precum şi (în măsura posibilităţilor financiare) la Sesiunea anuală Pontica, Constanța.

3. Realizarea raportului tehnic de săpătură şi a celui pentru Cronica Cercetărilor Arheologice din România referitor la săpăturile arheologice coordonate la Histria.

Iulian Bîrzescu:

1. 
   Susținerea unei comunicări și publicarea unui studio.
   
2. 
   Continuă studiul având ca scop publicarea lotului de ceramică atică cu figuri negre de la Histria din săpăturile din perioada interbelică, („Lotul Lambrino”), termen final 2015.
   

Florina Panait-Bîrzescu: în colaborare cu Th. Isvoranu va publica lotul de monede provenind din săpăturile sectorului T, Histria, anii 1990-2012.

j. Colaborări în ţară: Octavian Bounegru (Universitatea Al.I.Cuza - Iaşi), Paul Damian, Adela Bâltâc, Virgil Apostol (Muzeul Naţional de Istorie a României), Costin Băjenaru (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa), Viorica Rusu-Bolindeţ (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei), Ştefan Bâlici (Universitatea de Arhitectură “I. Mincu”)

k. Colaborări în străinătate: Konrad Zimmermann (Universitatea Rostock); arh. Gordana Milošević (Institutul de Arheologie, Belgrad)

l. Bugetul solicitat:

m. Alte subvenţii de cercetare: se va aplica la Ministerul Culturii şi Cultelor si, probabil, se va obtine, un contract de finantare pentru cercetare arheologică şi conservare primară
Proiectul nr. 2

a. Denumirea proiectului: CETATEA ORGAME/ARGAMUM ŞI TERITORIUL SĂU: ARHEOLOGIA UNUI PEISAJ ANTIC. Rezultatele cercetărilor.

b. Coordonator: dr. Mihaela Mănucu-Adameşteanu, CS II (asociat)

c. Colectivul de cercetare: dr. Mihaela Mănucu-Adameşteanu (CŞ 2, asociat), dr. arh. Monica Mărgineanu Cârstoiu (CŞ 1), dr. Iulian Bîrzescu (CŞ 3), dr. Florina Panait Bîrzescu (AC), dr. Mihaela Iacob (CŞ 2, ICEM-Tulcea), dr. Dorel Paraschiv (CŞ 2, ICEM-Tulcea), dr. George Nuțu (muzeograf 1A, ICEM-Tulcea), Marian Mocanu (muzeograf 1, ICEM-Tulcea), Stefan Honcu (drd., Universitatea “Al.I. Cuza”, Iaşi).

d. Termen de realizare: 2014 – etapă; 2018 – finalizare.

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Orgame este oraşul antic cu cea mai veche atestare documentară de pe teritoriul României, cf. Hecateu din Milet, Periegesis, fr. 172 (sfârşitul sec. VI în.Hr.) Săpăturile arheologice, desfăşurate în cadrul proiectul de cercetare „Cetatea Orgame/Argamum şi teritoriul său” au confirmat vechimea locuirii greceşti pe acest amplasament, situându-i începuturile către mijlocul sec. VII în.Hr. Situl arheologic este complex, fiind compus din vestigii de locuire fortificată, extra muros şi necropole aferente, având o durată de viață îndelungată (sec. IX în.Hr. – sec. X d.Hr.). Ocupând o suprafaţă totală de aprox. 117 ha, Orgame/Argamum se află pe teritoriul administrativ al localităţii Jurilovca, com. Jurilovca, jud. Tulcea (punct Capul Dolojman) şi este înscris în Grupa A a Listei monumentelor istorice din România. Totodată, terenul pe care este amplasată locuirea fortificată face parte din Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării” (sit UNESCO şi RAMSAR din 1991), categoria „zone strict protejate”. Incadrarea vestigiilor de locuire într-un peisaj natural aflat în permanentă transformare face ca cetatea greco-romană Orgame/Argamum să constituie, de facto, nucleul unui peisaj istoric unic şi invită la dezvoltarea unor studii complexe, care să aibă în vedere urmărirea interacțiunii dintre mediul ambiant şi cel antropic, pe parcursul îndelungatei viețuiri de la Capul Dolojman.

Tinând seama de aceste aspecte, proiectul de cercetare, inițiat în 1965 de Institutul de Arheologie din Bucureşti, a urmărit atât stabilirea cronologiei locuirii, cunoaşterea fomelor de ocupare a terenului de pe amplasamentul de la Capul Dolojman, cât şi explorarea teritoriului înconjurător pentru identificarea resurselor şi a urmelor unor locuiri contemporane cu cea de la Orgame/Argamum; în ultimele două decenii, cercetările arheologice de teren (săpături sistematice, periegheze, săpături de diagnostic) au fost completate cu studii de geologie, petrografie, geomorfologie, cartografie, aerofotografie, electro- şi magnetometrie, arheozoologie, paleoantropologie etc. In urma acestui efort de documentare s-a acumulat o informație, relevantă pentru tematica de cercetare abordată, care de-a lungul anilor şi-a găsit reflectarea în publicarea mai multor rapoarte preliminare, studii parțiale şi a trei volume în cadrul seriei monografice Orgame/Argamum.

Intrucât cadrul legislativ actual nu mai permite Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române continuarea cercetărilor de teren în calitate de organizator al lor, se ia în considerare întreruperea temporară a acestora. In acest timp, membrii proiectului îşi vor concentra activitatea asupra prelucrării informațiilor, datelor şi materialelor dobândite în etapa anterioară, în vederea publicării lor în volume sau studii monografice.

f. Scop: Difuzarea rezultatelor cercetării din etapa precedentă, în scopul integrării lor în studii de sinteză cu caracter istoric sau paleoambiental; crearea unei plaforme de cunoaştere referitoare la sit care să permită, în viitor, atât continuarea cercetării programate a vestigiilor antice, cât şi conservarea şi punerea în valoare a lor, ca sit istoric.

g. Material şi metode de lucru: Realizarea evidenței complete a datelor rezultate din cercetările din etapa precedentă; studiu şi înseriere tipologică a materialelor arheologice rezultate; reconstituirea contextelor arheologice şi a unităților stratigrafice; relaționarea observației stratigrafice cu releveul topografic şi de arhitectură.

h. Rezultate scontate: reconstituirea pattern-ului interacțiunii om/mediu pe durata locuirii de la Orgame/Argamum (în cazul de față, observarea răspunsului specific al comunității umane locale la transformarea vizibilă a mediului, inclusiv în cazuri de hazards); determinarea relațiilor Orgamei cu lumea indigenă şi cu cea colonială pontică în epoca preromană; identificarea circuitelor economice şi culturale regionale şi extraregionale la care a fost conectată aşezarea pe durata existenței ei; identificarea unor eventuale producții artizanale locale.

i. Valorificarea rezultatelor:

- în 2014: realizarea unui studiu asupra structurilor defensive de epocă greacă de la Orgame (M. Mănucu-Adameşteanu, M. Mărgineanu-Cârstoiu, V. Apostol); redactarea unui studiu monografic asupra ceramicii romane timpurii din sectorul extra-muros (D. Paraschiv, M. Mocanu, St. Honcu).

j. Colaborări în ţară: dr. arh. Virgil Apostol (Muzeul Naţional de Istorie a României)

k. Colaborări în străinătate: -

l. Bugetul solicitat: pentru 2014 – cca 10000 lei (pentru materiale de laborator, birotică, deplasări, servicii).

m. Alte subvenţii de cercetare: granturi, sponsorizări

Proiectul nr. 3

a. Denumire: CETATEA ROMANĂ TROPAEUM TRAIANI

b. Coordonator: prof. dr. Alexandru Barnea, CŞ I

c. Colectivul de cercetare: arh. dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu (CŞ I), Adriana Panaite (CŞ III) (v. lit. j-k)

d. Termen de realizare: temă cu caracter permanent, fiind vorba de un şantier pilot al cercetării arheologice româneşti şi şcoală pentru cercetarea arheologică clasică din România; 2014- etapă

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice

f. Scop: continuarea cercetărilor arheologice şi de teren, conservarea descoperirilor, înregistrarea şi interpretarea lor

g. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, reorganizarea şi inventarierea sistematică a depozitelor de sit, cercetări de teren şi sondaje, cartare GIS/GSM a descoperirilor, continuarea înregistrărilor geofizice şi geomagnetice

h. Rezultate scontate: vezi i.

i. Valorificarea rezultatelor:

Alexandru Barnea - documentare şi prelucrare de informaţii şi materiale arheologice; va continua publicarea ştiinţifică şi de popularizare a rezultatelor cercetării (2013).

Monica Mărgineanu Cârstoiu - predarea la tipar a studiului: Fortificaţii romane din Dobrogea.

Adriana Panaite

1. 
   Redactarea raportului tehnic al sǎpǎturilor arheologice de la Tropaeum Traiani (2014), în colaborare.
   
2. 
   Publicarea recenziei volumului Tropaeum Traiani, vol. III: Alexandru Barnea, Tezaurul de denari romani imperiali, Bucureşti 2011
   

j. Colaborări în ţară: Gh. Papuc, G. Talmaţchi, L. Lungu (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa), M. Severus Ionescu (Craiova), E. Gămureac (Ministerul Culturii şi Cultelor), Dan Ştefan (firma Net 4 you), F. Scurtu, Virgil Apostol (Muzeul Naţional de Istorie a României), Ştefan Bâlici (Universitatea de Arhitectură “I. Mincu”)

k. Colaborări în străinătate: Linda Ellis (Universitatea de Stat din San Francisco)

l. Bugetul solicitat:

m. Alte subvenţii de cercetare: Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, prin practica studenţilor, eventuale finanţări externe prin cooperări internaţionale.

Proiectul nr. 4

a. Denumire: CETATEA ROMANĂ DINOGETIA

b. Coordonator: Adriana Panaite (CŞ III),

c. Colectivul de cercetare: prof. dr. Alexandru Barnea, CŞ I, Adriana Panaite (CŞ III) (v. lit j)

d. Termen de realizare: 2014

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice

f. Scop: continuarea cercetărilor arheologice şi de teren, conservarea descoperirilor, înregistrarea şi interpretarea lor; prezentare monografică a aşezării romane de lângă Garvăn.

g. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, depozite, cercetări de teren

h. Rezultate scontate:

Adriana Panaite - realizarea în colaborare cu dr. Dragoş Dordea de la Faculatea de Arhitectură a unei publicaţii cuprinzând un scurt istoric al Dinogetiei şi proiectele propuse de studenţi pentru amenajarea unui circuit de vizitare a sitului (2014)

i. Valorificarea rezultatelor:

Alexandru Barnea, Adriana Panaite- valorificarea materialului deja acumulat prin publicarea unui volum referitor la situl arheologic; documentare, prelucrare material arheologic.

j. Colaborări în ţară:-

k. Colaborări în străinătate:

l. Bugetul solicitat:

m. Alte subvenţii de cercetare:

Proiectul nr. 5

a. Denumire: VIAŢA SPIRITUALĂ GRECO-ROMANĂ ÎN PENINSULA BALCANICĂ

b. Coordonator: Prof. dr. Alexandru Barnea

c. Colectivul de cercetare: dr. Adriana Panaite (CŞ III), dr. Irina Achim (CŞ III), dr. Alexandru Barnea (v. lit. j-k)

d. Termen de realizare: 2014

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu respectiv:

f. Scop: cercetarea mai în amănunt a vieţii spirituale în această zonă de graniţa a imperiului, pentru a avea o imagine mai coerentă şi completă.

g. Material şi metode de lucru: cercetări de teren, în muzee, documentare în biblioteci

h. Rezultate scontate:

I. Achim:

1.Finalizarea și predarea la tipar a studiului cu titlul Questions de topographie tardo-antique à Tropaeum Traiani: les églises paléochrétiennes;

2. 11-13 martie 2014 - participarea la lucrările Conferinței internaționale The Basilica of St. Sophia in the transition from paganism to christianity (organizator: SOFIA HISTORY MUSEUM) cu comunicarea intitulată: Funerary Churches and relics in this context in the north Balkans are;

i. Valorificarea rezultatelor: publicarea unei culegeri de studii

j. Colaborări în ţară: Christina Ştirbulescu (MNIR), Ioan-Carol Opriş (UB - FIB), Renata Tatomir (Institutul de Studii Orientale)

k. Colaborări în străinate: cu Academia Bulgară de Ştiinte, a se vedea protocolul comun semnat în martie 2006.

l. Bugetul solicitat:

m. Alte subvenţii de cercetare: sponsorizări

Proiectul nr. 6

a. Denumire: INSCRIPŢIILE ANTICE DIN DACIA ŞI SCYTHIA MINOR

b. Coordonator: Prof. dr. Constantin C. Petolescu, CŞ I

c. Colectivul de cercetare: Prof. Alexandru Avram (CŞ I), dr. Florian Matei-Popescu (CŞ III), Prof. Constantin C. Petolescu (CŞ I), Prof. Emilian Popescu (Academia Română) ( (v. lit. j-k)

d. Termen de realizare: 2015

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Corpus Inscriptionum Latinarum, editia I (1875), editia II (1902); Inscriptiones Scythiae Minoris, volumul I (1984), volumul II (1988), volumul III (1999), volumul V (1980); Inscriptiile Daciei Romane, volumul II (1977). A existat un proiect al Academiei Române cu acest titlu, coordonat de D. M. Pippidi şi I. I. Russu, ce cuprindea două serii: IDR şi ISM. Se are în vedere revigorarea acestui proiect, urmând a fi coordonat de Alexandru Avram, Ioan Piso şi Constantin C. Petolescu.

f. Scop: publicarea inscripţiilor descoperite pe teritoriul Olteniei si Dobrogei descoperite după publicarea CIL III şi a volumelor din cele două serii naţionale de inscripţii IDR şi ISM – se are în vedere publicarea ediţia a doua din Inscripţiile Daciei Romane II (C. C. Petolescu), Inscripţiile Sciţiei Minor IV (Emilian Popescu) şi un nou volum din seria Inscripţiile Sciţiei Minor VI, addenda et corrigen (Al. Avram, C. C. Petolescu, Fl. Matei-Popescu

g. Material şi metode de lucru: depozitele institutului şi ale muzeelor din zona respectivă, arhivele IAB şi ale muzeelor din zona respectivă

h. Rezultate scontate: vezi punctul f.

i. Valorificarea rezultatelor: vezi punctul f.

Constantin C. Petolescu – documentare pentru completarea repertoriului epigrafic al Daciei sudice (Oltenia şi Muntenia), în vederea pregătirii ediţiei a doua din Inscripţiile Daciei Romane II; continuǎ colaborarea la Année Épigraphique (Paris).

Alexandru Avram – documentare, indexarea inscripţiilor greceşti de pe teritoriul actual al Dobrogei pentru Inscriptiones Scythiae minoris VI, addenda et corrigenda

Florian Matei Popescu – continuă indexarea inscripţiilor greceşti şi latine de pe teritoriul actual al Dobrogei, parte a provinciei Moesia inferior, pentrupublicarea volumului Inscripţiile Sciţiei Minor VI. Addenda et Corrigenda (Al. Avram, C. C. Petolescu, Fl. Matei-Popescu).

j. Colaborări în ţară: Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti; Facultatea de Istorie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul de Istorie Naţională si Arheologie Constanţa, Muzeul de Arheologie din Mangalia, Institutul de Cercetari Eco-muzeale Tulcea, Muzeul Olteniei Craiova, Muzeul Judeţean Argeş, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier Drobeta Turnu-Severin

k. Colaborări în străinătate: Académie des Belles Lettres et Inscriptions

l. Bugetul solicitat: 10. 000 RON

m. Alte subvenţii de cercetare:

Proiectul nr. 7

a. Denumire: CIVILIZAŢIA GRECO-ROMANĂ ÎN MOESIA INFERIOR

b. Coordonator: dr. Florian Matei-Popescu (CŞ III)

c. Colectivul de cercetare: dr. Mircea Angelescu (CŞ III), Sorin Olteanu (CŞ III), dr. Liana Oţa (CŞ III), Irina Achim (CŞ III), Adriana Panaite (CŞ III), Florian Matei Popescu (CŞ III), C. Alexandrescu (CS III)

d. Termen de realizare: 2015

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice şi epigrafice

f. Scop: continuarea cercetărilor arheologice şi epigrafice

g. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, depozite, cercetări de teren, cercetări în muzee, documentare în bibliotecă

h. Rezultate scontate:

i. Valorificarea rezultatelor:

Mircea Angelescu

1. Realizarea graficelor cantitative privind importul ceramicii arhaice East Greek şi a celei attice cu figuri negre; realizarea graficelor cantitative privind importul ceramicii attice cu figuri roşii; realizarea graficelor cantitative privind importul ceramicii attice cu firnis negru.

2. -Realizarea unei aplicaţii bazate pe tehnologia GIS privind inventarierea cercetărilor de la Histria

Inexistenţa unui sistem informatic de inventariere a săpăturilor şi descoperirilor de la Histria are importante repercusiuni atât pentru capacitatea de gestionare eficientă a informaţiilor referitoare la patrimoniul descoperit cât şi la teritoriul ocupat în epoca greacă şi în cea romană. Inventarierea spaţială a săpăturilor, cât şi includerea elementelor de peisaj în această perspectivă nu a fost realizată până acum, deşi există prevederi ale legislaţiei europene şi româneşti care cer în mod expres acest lucru şi acesta este principalul argument pentru desfăşurarea acestui proiect de cercetare.

Prin aplicarea acestei tehnologii este posibilă reprezentarea vizuală simultană a:

• 
  hărţilor şi a conţinutului lor tematic (relief, ape, unităţi administrative, zone de risc etc)
  
• 
  informaţiilor referitoare la amplasamentul şi distribuţia geografică a săpăturilor arheologice şi a monumentelor din cadrul sitului arheologic Histria.
  

De asemenea, construirea unei baze date geo-spaţiale implică nu numai reprezentarea geografică, ci şi utilizarea bazelor de date deja constituite pentru gestionarea şi integrarea în Repertoriul Arheologic Naţional şi în Lista Monumentelor Istorice, acţiune ce vizează în primul rând crearea elementelor necesare pentru a asigura o protecţie cât mai eficientă a acestui sit arheologic.

Sorin Olteanu – La vol. 1: terminarea traducerii române a De Aedificiis (cărţile 3, 5 şi 6), cu notele, ilustraţii şi anexele aferente. Deasemenea, în vederea stabilirii textului grec şi la celelalte cărţi (în afara cărţii a IV-a) va instrumenta şi restul foilor manuscriselor principale (Vaticanus gr. 1065, Leidensis Vulcanianus 56 şi Benacensis 4). Cu această ocazie va redacta şi prima formă a textului grecesc al cărţilor 1, 2, 3, 5 şi 6.

Adriana Panaite

1. 
   Temă de cercetare: Drumurile romane din Moesia Inferior – analiza comparativă a informaţiilor din fotografiile aeriene existente în arhiva IAB cu cele din sursele scrise şi arheologice – perioadă 2 ani (2011-2014) – cartarea informaţiilor arheologice şi epigrafice
   
2. 
   Redactarea şi predarea la redacţia Dacia a recenziei celor două volume cuprinzând rezultatele cercetărilor de la Novae (Sviştov, Bulgaria) apărute la Varşovia în 2009 şi 2011
   

Cristina Alexandrescu –

1. 
   continuarea temei de cercetare privind ‚Siedlungsarchaeologie’ in aria sitului de la Troesmis (Turcoaia, jud. Tulcea).
   
2. 
   publicarea articolului privind rezultatele preliminare ale proiectului care au fost
   

prezentate in cadrul congresului international al frontierelor romane (Ruse/Bulgaria

2012).

3. publicarea volumului monographic TROESMIS 1.

j. Colaborări în ţară: Muzeul Callatis (Mangalia), Muzeul de arheologie şi istorie naţională Constanţa

k. Colaborări în străinătate: Collège de France (Paris), Muzeul de arheologie din Megara (Grecia)

l. Bugetul solicitat: 10. 000

m. Alte subvenţii de cercetare:
Proiectul nr. 8

a. Denumire: CIVILIZAŢIA ROMANĂ ÎN DACIA

b. Coordonator: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu (CŞ III),

c. Colectivul de cercetare: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu (CŞ III) (v. lit. j), dr. Constantin C. Petolescu (CŞ I), dr. Florian Matei-Popescu (CŞ III) (v. lit. e)

d. Termen de realizare: 2018

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice.

Constantin C. Petolescu – responsabil al şantierului Câmpulung-Jidova și Drobeta, participare la săpăturile arheologice

Florian Matei-Popescu – membru în colectivul şantierului Câmpulung-Jidova și Drobeta, participare la săpăturile arheologice

f. Scop: valorificarea ştiinţifică a cercetărilor arheologice; publicaţii.

g. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, depozite, cercetări de teren

h. Rezultate scontate: publicaţii; comunicări; expoziţie.

i. Valorificarea rezultatelor:

Cristina-Georgeta Alexandrescu – în cadrul temei Statuaria de bronz în castre – Obiectivele pentru anul 2014: publicarea de articole in Revista Bistritei si într-un volum omagial in Germania.

Constantin C. Petolescu, Florian Matei-Popescu, T. Cioflan, Ion Dumitrescu (v. lit. j) – redactarea raportului preliminar de cercetare pentru Cronica Cercetărilor Arheologice din România pentru șantierele Jidova și Drobeta

j. Colaborări în ţară: Muzeul Romanaţiului Caracal; fiz. Gh. Niculescu (LNCPC Ministerul Culturii şi Cultelor); Muzeul de Istorie Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a României; Muzeul Olteniei Craiova; Muzeul Judeţean Argeş (Teodor Cioflan, Ion Dumitrescu);

k. Bugetul solicitat: -.


Proiectul nr. 9

a. Denumire: ARHITECTURA GRECO-ROMANĂ PE TERITORIUL ROMÂNIEI

b. Coordonator: arh. dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu (CŞ I )

c. Colectivul de cercetare: arh. dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu (CŞ I ), I. Bîrzescu (v. lit j-k)

d. Termen de realizare: 2015

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: A fost un domeniu absent în cercetarea românească, neexistând preocupări de şcoală, instituţionalizate. Până la ora actuală, poate fi caracterizat ca incipient, rezultat al unor preocupări izolate, în general datorate unor cercetători formaţi – sau instruiţi - la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”. Nu există decât două şantiere arheologice de epocă greco-romană pentru care studiul paţial al unor probleme de arhitectură greacă sau romană s-a concretizat prin studii speciale publicate (Tropaeum Traiani şi Histria) şi un singur monument din Dacia romană abordat din punct de vedere arhitectural (un monument funerar circular de la Alburnus Major). Pe teritoriul Daciei romane un proiect de restaurare al cunoscutului monument medieval, biserica Sf. Niculae din Densuş, a prilejuit realizarea unui studiu arhitectural exhaustiv al materialului litic roman incorporat în zidurile bisericii (M. Mărgineanu Cârstoiu şi colab.), prilej cu care acelaşi colectiv a realizat voluntar inventarierea, catalogarea, studierea şi (în curs) publicarea pieselor de arhitectură incorporate în împrejmuirea monumentală a bisericii din Ostrov; monografia arhitecturii capitalei Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmisegetusa, asteaptă încă să apară. Amintim, în trecere, de existenţa câtorva publicaţii (articole) care se referă la probleme de arhitectură romană, dar care sunt expresia diletantismului care bântuie încă în învăţământul de arheologie din România, în privinţa problemelor legate de ars aedificandi antică. Prin urmare, în România, arhitectura antică - care constituie un teritoriu de cercetare fundamental în arheologia clasică internaţională – nu se constituie încă nici pe departe într-un domeniu de studiu consolidat. In curs de cercetare (de către M. Mărgineanu Cârstoiu) sunt probleme de arhitectură din cetăţile Histria (Zona Sacră), Tropaeum Traiani, Argamum, Halmyris.

f. Scop: Analiza pieselor de arhitectură de la Tomis (Constanţa) va fi puntea de acces spre finalizarea (după ce vor fi studiate şi piesele aflate la Muzeul din Mangalia) unui studiu exhaustiv prin care să se documenteze originea, evoluţia, zonele de influenţă şi de iradiere ale stilurilor şi principiilor compoziţionale care particularizează arhitectura cetăţilor greco-romane din zona dobrogeană a Pontului Stâng.

Acesta va oferi cercetării arheologice şi istoriei artei greco-romane un material de reflecţie fundamental referitor la cetăţile din zona pontică, în absenţa căruia arheologia clasică românească va fi privată de unul din instrumentele cele mai importante pentru lărgirea orizontului de cunoaştere a antichităţii. Pentru arheologia clasică, în general, o asemenea absenţa ar continua să perpetueze o pată neagră.

g. Material şi metode de lucru: piesele arhitecturale greceşti şi romane care se află în muzeul din Constanţa; acestea se raportează, din punct de vedere cronologic, la perioada cuprinsă între epoca elenistică şi perioada imperială târzie. Pentru a fi studiate, acestea urmează să fie relevate, catalogate, analizate din punct de vedere stilistic şi compoziţional.

h. Rezultate scontate: Studiul va extinde zona de cunoaştere prin cercetarea problemelor de gen în cetăţile fondate de greci pe coasta Mării Negre, corespunzătoare Dobrogei de astăzi, cu excepţia Histriei, ale cărei fragmente arhitecturale au fost deja publicate (M. Mărgineanu Cârstoiu, Architecture grecque et romaine. Membra disiecta, Histria XII, Bucuresti, 2006).

i. Valorificarea rezultatelor:

Monica Mărgineanu Cârstoiu -

1. 
   Piese de arhitectura de la Tomis-Callatis, finalizarea integrală a textului pt.publicare şi realizarea ilustratiei grafice.
   

2. Organizare simpozion internaţional „Arhitectură , Restaurare, Arheologie” (ARA 2014); întreţinere web-site www.simpara.ro (al simpozionului Arhitectură, Restaurare, Arheologie”).

j. Colaborări în ţară: dr. Gh. Papuc, dr. Constantin Chera, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa (pentru piesele de arhitectură de la Tomis); Robert Constantin, Muzeul de arheologie, Mangalia (pentru piesele de arhitectură de la Callatis); dr. Viorica Crişan, Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Cluj-Napoca (pentru Cetatea Zânelor, Covasna); dr. Gh. Mănucu-Adameşteanu, Muzeul Municipiului Bucureşti, Bucureşti (pentru „Centrul Istoric”);

k. Colaborări în străinătate: Natalia Toma (masterand arhitectură antică Freie Univ. Berlin)

l. Bugetul solicitat: 10000 RON

echipamente şi consumabile = 2000 RON

organizare simpozion ARA = 3000 RON

m. Alte subvenţii de cercetare:

Proiectul nr. 10
a. Denumire: Descoperiri din sec. I a. Chr. – III p. Chr. din judeţele Călăraşi şi Ialomiţa. Vestigiile sarmatice şi importurile romane

b. Coordonator: dr. Valeriu Sîrbu (CŞ I)

c. Colectivul de cercetare: dr. Liana Oţa (CŞ III), dr. Aurel Vîlcu (CŞ III), dr. Marian Neagu (CŞ I, Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi), Vasile Oprea (muzeograf, Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi).

Termen de realizare: 2014

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Până în prezent nu a fost publicat un catalog exhaustiv al descoperirilor datate în secolele I a. Chr. – III p. Chr. din zona actualelor judeţe Călăraşi şi Ialomiţa. Lipsa unui astfel de studiu se observă cu atât mai pregnant, cu cât zona amintită se remarcă printr-o abundenţă a mormintelor sarmatice egalată, poate, doar de concentrarea de complexe funerare sarmatice din Câmpia Brăilei. Până în anii '80 au fost publicate, periodic, câteva studii referitoare la descoperirile sarmatice din zonă, fără pretenţii de sinteză (Revista Muzeelor II, 1965; SCŞMI II, 1970(1971); SCIV(A) 20, 1969; 28, 1977, 2 şi 29, 1978, 3). În ultimii ani, descoperirile sarmatice din zonă au fost semnalate doar prin intermediul cronicilor anuale de săpătură. În studiile de sinteză apărute până în prezent, referitoare la prezenţa sarmaţilor în Muntenia (Pontica V, 1972; Dacia N.S. XXI, 1977; SCIV(A) 44, 1993, 1; Proceedings of the XVII^th International Congress of Roman Frontier Studies, 1999; Kontakt-Kooperation-Konflikt. Germanen und Sarmaten zwischen dem 1. und dem 4. Jahrhundert nach Christus, 2003), descoperirile din zona Călăraşi-Ialomiţa, deşi importante numeric, nu au beneficiat de o atenţie specială, ci au fost tratate în cadrul general al prezenţei sarmatice în Muntenia. Pe lângă o publicare sistematică, exhaustivă, studierea descoperirilor din sec. I a. Chr. – III p. Chr. din zona Călăraşi-Ialomiţa poate aduce importante precizări referitoare la o problemă mult discutată, începând din anii '90, dar niciodată rezolvată în întregime: cronologia prezenţei sarmatice din Muntenia.

f. Scop: întocmirea unor cataloage ale obiectelor de origine romană, sarmatică şi dacică pe teritoriul judeţelor Călăraşi şi Ialomiţa, care să constituie baza unei analize a etapelor de pătrundere a produselor din Imperiul roman în zona amintită.

g. Material şi metode de lucru: documentare (descriere, desene, fotografiere).

h. Rezultate scontate: studiu de sinteză privind produsele de origine romană (tipologie, căi de pătrundere), stabilirea unei cronologii relative locale a mormintelor sarmatice.

i. Valorificarea rezultatelor:

Valeriu Sîrbu, Liana Oţa, Aurel Vîlcu, Marian Neagu, Vasile Oprea – redactarea studiului Descoperiri din sec. I a. Chr. – III p. Chr. din judeţele Călăraşi şi Ialomiţa. Vestigiile sarmatice şi importurile romane (2014), care va fi publicat în trimestrul IV al anului 2014.

j. Colaborări în ţară: Muzeul Brăilei; Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi; Muzeul Judeţean Ialomiţa.

k. Colaborări în străinătate:

l. Bugetul solicitat: cheltuieli de deplasare şi cazare la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi şi Muzeul Judeţean Ialomiţa.

Proiect nr. 11

a. Denumire: Cercetări asupra artelor antice şi iconografiei

b. Coordonator: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu (CŞ III).

c. Colectivul de cercetare: dr. Maria Alexandrescu Vianu (CŞ I), dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu (CŞ III ) putând fi cooptaţi noi membrii cercetători.

d. Termen de realizare: 2013 - organizare structură şi infrastructură

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:

f. Scop: valorificarea ştiinţifică a materialelor rezultate din cercetări arheologice, din colecţiile muzeelor şi eventual particulare; crearea unui cadru de discuţii specifice; racordarea la nivelul european a metodologiei, cercetării şi publicării monumentelor şi materialelor arheologice; deschiderea de discuţii de ansamblu, comparative şi interdisciplinare asupra monumentelor şi artefactelor din zona carpato-danubiano-pontică.

g. Material şi metode de lucru: depozite, cercetări de teren, documentare adecvată prin desen şi fotografie, analize de material, eventual crearea de baze de eşantioane reprezentative.

h. Rezultate scontate: studii şi monografii; serie de comunicări periodice; identificarea şi formularea de proiecte de cercetare de profil.

i. Valorificarea rezultatelor:

Cristina Alexandrescu

1. Publicarea volumului Muzicanţi şi instrumente muzicale pe monumente funerare

romane (secolele I a.Chr. – al IV-lea p.Chr.). Studii de iconografie şi arheologie

muzicală.

2.Editarea Actelor Colocviului International de Arta Romana Provinciala 2013.

.j. Colaborări în ţară:

k. Colaborări în străinătate:

l. Bugetul solicitat:

m. Alte subvenţii de cercetare:

Proiectul nr. 12

a. Denumire: Corpus Signorum Imperii Romani România

b. Coordonator general pentru România: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu, CŞ III

c. Colectivul de cercetare: prof. dr. C.C. Petolescu (vezi şi lit. j şi k)

d. Termen de realizare: permanent

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Serie iniţiată în 1963 de International Association for Classical Archaeology şi publicată din 1964, însumând peste 97 volume, având drept ţel publicarea şi studierea tipologică, funcţională, cronologică a tuturor descoperirilor de monumente din piatră de epocă romană purtătoare de reprezentare de pe teritoriul fostului Imperiu Roman.

f. Scop: realizarea componentei pentru Romania a proiectului internaţional Corpus Signorum Imperii Romani (http://csircolloquium13.arheomedia.ro/ The_Colloquium/Corpus_Signorum_Imperii_Romani).

g. Material şi metode de lucru: documentare (descriere, desene, foto); analize şi studii interdisciplinare asupra materialului litic şi urmelor de policromie; studii comparative asupra iconografiei etc.

h. Rezultate scontate: catalog; studii de sinteză.

i. Valorificarea rezultatelor:

- realizarea mai multor volume referitoare la descoperirile din România, structurate în două serii dedicate provinciilor Dacia respective Moesia inferior, în limba engleză, franceză sau germană cu un rezumat cuprinzător în limba română;

- realizarea unor studii în care să fie publicate piese inedite sau rediscutate piese deja publicate;

- intalniri anuale ale colegilor din Romania care se ocupa de studiul artei romane provinciale.

2013: Cristina-Georgeta Alexandrescu va realiza manuscrisul volumului dedicat monumentelor din Nordul Dobrogei (pentru seria Moesia inferior).

2014: C.C.Petolescu şi Cristina-Georgeta Alexandrescu vor realiza manuscrisul volumului dedicat monumentelor funerare din Dacia inferior (pentru seria Dacia).

j. Colaborări în ţară: muzeele din Tulcea, Mangalia, Constanţa, Drobeta Turnu Severin, Craiova, Caracal, Timişoara; dr. A. Baltres (Institutul Geologic al României).

k. Colaborări în străinătate: muzeele din Mainz şi Bonn, Academia Austriaca de Stiinte, Centre Camille Jullian Aix-en-Provence.

m. Bugetul solicitat: 10000 RON.

n. Alte subvenţii de cercetare:

Proiectul nr. 13

a. Denumire: Sanctuare ioniene din epoca arhaică

b. Coordonator: Iulian Bîrzescu

c. Colectivul de cercetare: Monica Mărgineanu Cârstoiu, Florina Panait Bîrzescu, Alexandru Avram

d. Termen de realizare: 2017

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: experiență îndelungată în cercetările sanctuarelor de la Histria (”Zona sacră”, fără întrerupere din 1996) și Milet (sanctuarul Afroditei, 10 campanii începând cu anul 1999), publicarea până acum a unor contribuții referitoare la această temă în monografii, articole din reviste de specialitate și volume colective din România, Italia, Germania, Elveția, Anglia, Franța.

f. Scop: Proiectul își propune valorificarea cercetărilor de la Zona sacră de la Histria în contextul lumii ioniene, cu o specială privire asupra relației cu metropola (Milet).

g. Material şi metode de lucru: cercetări la Histria, Milet și în alte sanctuare din Ionia

h. Rezultate scontate: - o primă analiză a principalului sanctuar de la Histria în contextul sanctuarelor arhaice din metropolă.

Iulian Bîrzescu – în anul 2014 se va publica un articol

i. Valorificarea rezultatelor: publicarea de articole și monografii, ce privesc descoperirile din ”Zona sacră ”de la Histria și din sanctuarul Afroditei de la Milet; comunicări.

j. Colaborări în ţară: - Virgil Apostol, ,

k. Colaborări în străinătate: - prof. dr. Volkmar von Graeve (Universitatea Ruhr, Bochum, responsabil științific al șantierului Milet), Institutul de Arheologie German (DAI)

l. Bugetul solicitat: - (2013) 20 000 RON

m. Alte subvenţii de cercetare: ca. 2000 Euro de la Institutul Arheologic German (DAI)

PROGRAMUL DE CERCETARE NR. 4

1. 
   Denumire: SPAŢIUL CARPATO-DANUBIAN ÎN EPOCA POST-ROMANĂ ŞI MEDIEVALĂ
   
2. 
   Coordonator: dr. Radu Harhoiu, CŞ I
   
3. 
   Scop: continuarea unor cercetări pe probleme şi perioade insuficient cunoscute. Racordarea la nivelul european a metodologiei, problematicii şi publicării
   
4. 
   Rezultate scontate: fişe de documentare, studii şi monografii
   
5. 
   Modul de valorificare a rezultatelor: comunicări, rapoarte de săpătură, studii, monografii
   
6. 
   Durata: permanent
   
7. 
   Proiectele de cercetare propuse în acest program:
   

Proiectul nr. 1

1. 
   Denumire: RITURI ŞI RITUALURI FUNERARE ÎN TRANSILVANIA ÎN SECOLELE III-XIII
   

Obiective 2014: Trimestrul I: Continuarea realizării bazei de date a orizonturilor funerare de la Sighişoara Dealu Viilor

Trimestrul II: Continuarea realizării bazei de date a orizonturilor funerare de la Sighişoara Dealu Viilor; realizarea arhivei cercetărilor din punctul necropolă (desenare, scanare, cartare etc.

Trimestrul III: prelucrare materiale arheologice/ săpături arheologice

Trimestrul IV: predare tipar

2. 
   Coordonator: dr. Radu Harhoiu CŞ I
   
3. 
   Colectivul de cercetare: dr. Radu Harhoiu (CŞ I), dr. Adrian Ioniţă (CŞ I), Ervin Gáll (CS III)
   
4. 
   Termen de realizare: final – 2014 (cercetare şi valorificare sit Sighişoara)
   
5. 
   Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice
   
6. 
   Scop: continuarea cercetărilor arheologice; racordarea la nivel european a metodologiei, problematicii şi publicării.
   
7. 
   Material şi metode de lucru: cercetări de teren, săpături arheologice, prelucrare de materiale din depozite, documentare bibliografică, completarea bazei de date a literaturii şi descoperirilor din mil. I d.Hr.
   
8. 
   Rezultate scontate: vezi punctul i.
   
9. 
   Valorificarea rezultatelor 2014
   

Trimestrul I: Definitivarea bazei de date a orizonturilor funerare de la Sighişoara Dealu Viilor

Trimestrul II: Realizarea arhivei cercetărilor din punctul necropolă (desenare, scanare, cartare etc.

Trimestrul III: Prelucrare materiale arheologice/ săpături arheologice

Trimestrul IV:

Predare Monografie”. Necropolele de la Sighişoara Dealu Viilor. (secolele 3 – 12)

1. 
   Colaborări în ţară: Gh. Baltag (Sighişoara)
   
2. 
   Colaborări în străinătate: Nikolaus Boroffka, Rodica Boroffka (Deutsches Archäologisches Institut, Berlin)
   
3. 
   Bugetul solicitat:
   
4. 
   Alte subvenţii de cercetare:
   

Proiectul nr. 2

1. 
   Denumire: SITUL ARHEOLOGIC DE LA TÂRGŞORU VECHI
   
2. 
   Coordonator: dr. Gheorghe Alexandru Niculescu (CŞ II)
   
3. 
   Colectivul de cercetare: dr. Gheorghe Alexandru Niculescu (CŞ II), Andrei Măgureanu (CŞ III), Dorin Sârbu (asistent cercetare)
   
4. 
   Termen de realizare: 2017
   
5. 
   Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: rapoarte de săpătură, studii şi o monografie
   
6. 
   Scop: continuarea şi valorificarea cercetărilor arheologice de la Târgşoru Vechi; racordarea la nivel european a metodologiei, problematicii şi publicării
   
7. 
   Material şi metode de lucru: săpături arheologice, prelucrare de materiale din depozite, documentare bibliografică, completarea bazei de date a literaturii şi descoperirilor din mil. I d.Hr.
   
8. 
   Rezultate scontate: vezi punctul i.
   
9. 
   Valorificarea rezultatelor:
   

termen 2014: prelucrarea materialelor arheologice din campania 2013, predarea raportului de cercetare arheologică pentru CCA 2013; comunicare științifică în cadrul Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice a IAB.

10. 
    Colaborări în ţară: Alin Anton (drd. Iab), Muzeul judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
    
11. 
    Colaborări în străinătate:
    
12. 
    Bugetul solicitat:
    
13. 
    Alte subvenţii de cercetare:
    

Proiectul nr. 3

a. Denumire: CERAMICA DIN SECOLELE VI-VII DE PE TERITORIUL ORAŞULUI BUCUREŞTI

Obiective 2013: Realizarea unui studiu referitor la ceramica din sec. VI-VII p. Chr. din aşezarea de la Pantelimon, cercetări 2011-2012 .

b. Coordonator: Andrei Măgureanu (CŞ III)

c. Colectivul de cercetare: Andrei Măgureanu (CŞ III), vezi şi lit. j-k.

d. Termen de realizare: 2014.

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice. Subiectul pe care îl propun spre analiză nu a mai făcut obiectul unei cercetări până în prezent. Pe teritoriul actual al oraşului Bucureşti au fost cercetate o serie de aşezări extrem de importante pentru înţelegerea fenomenelor istorice petrecute la Dunărea de Jos în secolele VI – VII p.Chr.. Din păcate, ceramica, principalul inventar din locuinţele şi gropile cercetate, nu a fost analizată. Până în prezent nu a fost realizat decât un singur studiu, sub forma unei teze de doctorat privind ceramica din Muntenia, dar în această lucrare nu au fost incluse decât fragmentele ceramice publicate în diferitele rapoarte şi articole. Facem menţiunea că acest lot publicat reprezintă un procent infim din materialul ceramic din depozite, iar nivelul publicării sale lasă oricum de dorit, informaţiile oferite fiind extrem de succinte şi incomplete.

f. Scop: cercetarea unor probleme şi aspecte insuficient cunoscute (tipologie, tehnologie...); racordarea la tipologiile europene

g. Material şi metode de lucru: depozite, documentare,

h. Rezultate scontate: fişe de documentare, studii şi lucrare monografică

i. Valorificarea rezultatelor: organizarea unui simpozion, comunicări, studii şi lucrare monografică publicate în ţară şi în străinătate

Andrei Măgureanu – publicarea unui studiu pe această temă.

j. Colaborări în ţară: Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti

k. Colaborări în străinătate: Institutul de Arheologie şi Etnografie din Cracovia al Academiei Polone (Bartolomiej Szmoniewski)

l. Bugetul solicitat: -

m. Alte subvenţii de cercetare:
Proiectul nr. 4

a. Denumire: REPERE ARHEOLOGICE ALE CIVILIZAŢIEI BIZANTINE LA DUNĂREA DE JOS (SITURILE DE LA PĂCUIUL LUI SOARE ŞI NUFĂRU)

b. Coordonator: dr. Oana Damian CŞ II

c. Colectivul de cercetare: dr. Oana Damian (CŞ II), dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu (CŞ I), Valentin Dumitraşcu (CS III)

d. Termen de realizare: 2015

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice

f. Scop: continuarea şi valorificarea cercetărilor arheologice de la Păcuiul lui Soare şi Nufăru

g. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, prelucrare de materiale din depozite, documentare bibliografică, studii interdisciplinare (arhitectură; paleo-botanică, antropologie fizică)

h. Rezultate scontate: vezi punctul i.

Continuarea temei Fortificaţia bizantină de la Nufăru, 2014-2015: completarea datelor arheologice pentru curtinele analizate în perioada 2009-2013, în special pentru cea estică şi nordică; studiu preliminar privind curtina de sud şi ansamblul fortificaţiei

Obiective 2014:

- completarea datelor arheologice şi arhitecturale privind fortificaţia bizantină de la Nufăru, în special pentru curtinele de est şi de nord

- studiu preliminar privind curtina de sud

- săpături arheologice la Nufăru şi Păcuiul lui Soare

- completarea bazei de date a descoperirilor bizantine din cele două situri

- documentare bibliografică

i. Valorificarea rezultatelor:

• 
  Fortificaţia bizantină de la Nufăru, studiu preliminar privind curtina de sud
  

j. Colaborări în ţară: Muzeul Naţional de Istorie a României, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, Institutul de Arhitectură şi Urbanism „I. Mincu”

k. Colaborări în străinătate:

l. Bugetul solicitat:

m. Alte subvenţii de cercetare:

Proiectul nr. 5.

a. Denumirea: FELDIOARA/MARIENBURG. BISERICA EVANGHELICA (2010-2014)

b. Coordonator: CS I dr. Adrian Ioniţă

c. Colectiv: Adrian Ioniţă (CS I), , dr. Valentin Dumitraşcu (CS III)

d. Termen: 2014

e. Stadiul actual al cunoştinţelor: cercetări arheologice desfăşurate între 1990-1995 (publicate în vol. Feldioara / Marienburg – Contribuţii arheologice la istoria Ţării Bârsei / Archäologische Beiträge zur Geschichte des Burzenlandes, (în colaborare cu: D. Căpăţână, N. Boroffka, R. Boroffka, A. Popescu), Bucureşti, Ed. Academiei, 2004), 1998-1999, 2006-2007.

f. Scopul: prelucrarea materialelor arheologice, antropologice şi zooarheologice. depozite, desenare, fişare, restaurare, documentare.

g. Material şi metode de lucru:

Obiective 2014:

A. Ioniţă - Redactare text volum. Continuă documentaţia bibliografică; definitivarea ilustraţiei;

- Predarea unei contribuţii la SCIVA

h. Rezultate scontate: vezi i.

i. Valorificarea rezultatelor: redactarea unui volum II Feldioara/Marienburg, care să cuprindă cercetările arheologice de la biserica evanghelică, necropola din sec. XII din curtea bisericii, analiza antropologică a tuturor mormintelor (din exteriorul curţii – publicate în vol. I şi cele din interior – inedite).

j. Colaborări în ţară: dr. Cristina Muja (UBB)

Proiectul nr. 6

a. Denumire: Probleme teoretice ale cercetării istorice şi arheologice asupra continuităţilor etnice.

b. Coordonator: dr. Gheorghe Alexandru Niculescu (CŞ II).

c. Colectivul de cercetare: dr. Gheorghe Alexandru Niculescu (CŞ II).

d. Termen de realizare: 2015

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:

Cercetarea istorică şi arheologică din ultimele decenii a redus credibilitatea reprezentărilor, vechi de mai bine de un secol, care legau etniile de întreguri culturale caracterizate prin limbă şi cultură materială. Deocamdată nu s-a reuşit înlocuirea rutinelor folosite de cercetători pentru producerea de interpretări asupra fenomenelor etnice cu proceduri interpretative noi, ceea ce explică, măcar în parte, reţinerile unui număr mare de cercetători, care continuă să le folosească pe cele vechi. Acestea sînt susţinute şi de faptul că noile interpretări se întemeiază pe cercetări din ştiinţele sociale, pe care cercetătorii din paradigma cultural istorică s-au deprins să le considere lipsite de relevanţă pentru cercetarea trecutului.

f. Scop:

Această investigaţie îşi propune să facă explicite şi să sistematizeze reprezentările asupra continuităţii etnice conţinute în cercetarea istorică şi arheologică şi să le compare cu felul în care apare relaţia dintre continuităţile culturale şi fenomenele etnice în ştiinţele sociale şi în tradiţii de cercetare istorică şi arheologică care s-au îndepărtat de paradigma cultural istorică, cu scopul de a oferi o bază teoretică utilă pentru regîndirea cercetării asupra fenomenelor etnice din trecut.

g. Material şi metode de lucru: Literatură istorică, arheologică, antropologică şi sociologică; analiză, comparaţie, interpretare.

h. Rezultate scontate: vezi punctul i.

i. Valorificarea rezultatelor: Rezultatele cercetării vor fi cuprinse într-un volum care va fi publicat în 2015.

j. Colaborări în ţară: -.

k. Colaborări în străinătate: -.

Proiectul nr. 7

a. Denumire: Nomazii timpurii în estul Europei și bazinul Dunării Inferioare

b. Coordonator: Dorin Sârbu

c. Colectivul de cercetare: Dorin Sârbu

d. Termen de realizare: 2015

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:

Perspectiva de interpretare care domină până în prezent studiile referitoare la nomazii timpurii (cimmerieni, sciți și sarmați) din Europa Centrală și Răsăriteană este una tradițională. Culturile sau grupele arheologice au fost definite plecând de la informații din sursele scrise. Menționarea în sursele antice târzii a unor nume de populații (cimmerieni, sciți sau sarmați) a constituit o justificare suficientă pentru postularea existenței unor grupe etnice imaginate ca unități culturale omogene, monolit, funcționând pe baza unor norme culturale acceptate. Respectiv și culturile sau grupele arheologice atribuite cimmerienilor, sciților și sarmaților sunt văzute ca reflectări materiale ale acelorași norme culturale. Recurența pe arii geografice largi a unor elemente de cultură materială este cel mai adesea văzută ca exprimând arheologic migrația unor grupe etnice (purtătoare de culturi arheologice) din patria lor de origine spre alte zone. Fără a pune la îndoială realitatea deplasărilor de populații în vechime, rămâne totuși de actualitate reevaluarea perspectivelor cultural-istorică și etnicizantă normativiste, încă dominante în arheologia nomazilor timpurii. Acest lucru este necesar din două motive mai importante: 1. criza accentuată în care se află în prezent noțiunea de „cultură arheologică”; 2. reevaluarea în antropologia culturală de dată mai recentă a unor concepte tradiționale precum „cultură”, „grup etnic”, „identitate socială” sau „etnică” etc.

f. Scop: Analiză critică a interpretărilor tradiționale din arheologia nomazilor timpurii prin prisma tendințelor recente din arheologie și antropologia culturală. Definirea mai clară, pe baze strict arheologice a unor fenomene ținând de cultura materială. Confruntarea în ultimă instanță a informației arheologice cu imaginile care pot fi construite pe baza surselor literare.

g. Material şi metode de lucru:

• 
  Material de lucru: informaţie inedită din arhive de arheologie; inventare arheologice nepublicate din muzee şi alte depozite arheologice; descoperiri arheologice publicate în reviste şi cărţi de specialitate.
  
• 
  Metode de lucru:
  

10. 
    constituirea unei baze de date cu informaţia arheologică publicată;
    
11. 
    identificarea şi prelucrarea ştiinţifică a informaţiei şi inventarelor arheologice inedite;
    
12. 
    analiza informaţiei publicate și inedite prin studii tipologice, comparative şi de distribuţie teritorială; analize combinatorii şi prin programe statistice; studii de caz.
    

h. Rezultate scontate: vezi punctul i.

i. Valorificarea rezultatelor: Realizarea unui articol referitor la Interpretări culturale și etnice privind nomazii timpurii din estul Europei.

j. Colaborări în ţară: ---

k. Colaborări în străinătate: Institutul Patrimoniului Cultural (Chișinău).

l. Bugetul solicitat: ---

m. Alte subvenţii de cercetare: ---

Proiectul nr. 8

a. Denumire: Analiza colecţiei Pongráczy-1904 (secolele III-XII)

b. Coordonator: Ervin Gáll (CŞ III)

c. Colectivul de cercetare: Ervin Gáll,

d. Termen de realizare: Termen de realizare: 2014

e. Prelucrarea colecţiei György Pongráczy (Timişoara). Colecţia întruneşte un lot de piese cumpărată de către un ofiţer al armatei Imperiului Austro-Ungar de pe teritoriul Serbiei la începutul secolului XX (sunt menţionate 4 oraşe din Serbia estică din secolul XIX). Numărul pieselor, peste 500, se datează între secolele III-XII.

f. Scop: Scopul cercetării este publicarea întregului lot de piese (în jur de 500).

g. Material şi metode de lucru:

h. Rezultate scontate: o monografie care să includă toate piesele care compun colecţia.

i. Valorificarea rezultatelor:

j. Colaborări în ţară: Daniela Tănase (Muzeul Banatului din Timişoara)

k. Colaborări în străinătate:

l. Bugetul solicitat:

m. Alte subvenţii de cercetare:

Proiectul nr. 9

a. Denumire: Cimitirul din secolele VI-VII p.Chr. de la Sărata Monteoru. Publicarea Monografică .

b. Coordonator: Andrei Măgureanu (CŞ III)

c. Colectivul de cercetare: Andrei Măgureanu (CŞ III), vezi şi lit. j-k.

d. Termen de realizare: 2016.

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice. Subiectul pe care îl propun spre analiză nu a mai făcut obiectul unei cercetări până în prezent. Până în prezent au fost publicate doar câteva rapoarte de săpătură incomplete, care reprezintă sub 10% din descoperirile arheologice, iar nivelul publicării sale lasă oricum de dorit, informaţiile oferite fiind extrem de succinte şi incomplete. La Sărata Monteoru a fost cercetată, încă din anii ’40, cea mai mare necropolă din secolele VI-VII p.Chr. din spaţiul nord-dunărean, ea suscitând interesul tuturor arheologilor români sau străini care se ocupă de epoca Marilor Migraţii.

f. Scop: publicarea necropolei de la Sărata Monteoru, studierea fenomenelor funerare din epocă

g. Material şi metode de lucru: lucrul în depozite, laboratoare şi biblioteci în ţară şi străinătate

h. Rezultate scontate: fişe de documentare, studii şi lucrare monografică

i. Valorificarea rezultatelor: organizarea unui simpozion, comunicări, studii şi lucrare monografică publicate în ţară şi în străinătate

Andrei Măgureanu – continuă documentarea în vederea realizării unui studiu publicabil.

j. Colaborări în ţară: Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti, Muzeul de Istorie Judeţean Buzău

k. Colaborări în străinătate: Institutul de Arheologie şi Etnografie din Cracovia al Academiei Polone (Bartolomiej Szmoniewski)

l. Bugetul solicitat: -

m. Alte subvenţii de cercetare:


Proiectul nr. 10

a. Denumire: Evoluția habitatului în microregiunea Someșului Mic din secolul IV până în secolul XI

b. Coordonator: Ervin Gáll

c. Colectivul de cercetare: Erwin Gáll

d. Termen de realizare: 2016

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: există studii în care sunt publicate descoperirile din această perioadă, și rezultate ale analizei antropologice și arheozoologice (în acest sens de exemplu analizele lui Antónia Marcsik, Szilárd Gál, Matyas Vremir, Annamaria Diana: Acta MN 2002‒2003, MCA 2010; MCA 2013). O analiză globală a evoluției habitatului din regiunea Someșului Mic între secolele IV‒XI lipsește însă total din analizele arheologice.

f. Scop: pe lângă analiza teoretică se are în vedere publicarea necropolelor de la Cluj-Napoca-strada Banatului, respectiv Jucu-Nokia Tetarom, dar și publicarea materialului inedit a necropolei de la Someșeni.

g. Material şi metode de lucru: prelucrare de material, analiză teoretică, documentare bibliografică, completarea bazei de date a literaturii şi descoperirilor

h. Rezultate scontate: lărgirea cunoștințelor noastre privind evoluția habitatului epocii medieval timpurii în regiunea Someșului Mic

i. Valorificarea rezultatelor: în diferite studii

j. Colaborări în ţară: Ioan Stanciu (IAIA ‒ Cluj-Napoca), József Gábor Nagy (arheolog independent ‒ Cluj-Napoca), Nándor Laczkó (student, UBB).

k. Colaborări în străinătate: pe măsura posibilităților materiale vor fi realizate analize de ¹⁴C în laboratorul Institutului de Fiziă Atomică de la Debrețin (Ungaria)

l. Bugetul solicitat: -

m. Alte subvenţii de cercetare: -

Proiectul nr. 11

a. Denumire: Alimentaţia saşilor din Sibiu prin prisma datelor de faună provenite din săpăturile arheologice executate în oraş

b. Coordonator: Georgeta El Susi

c. Colectivul de cercetare: Georgeta El Susi

d. Termen de realizare: 2015

e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: există unele informaţii ce se regăsesc în documentele vremii. Unele dintre acestea au fost publicate. Sub raport arheozoologic au fost valorificate doar rezultatele personale ale analizelor faunistice executate pe loturi provenite din săpăturile de salvare realizate în “Piaţa Huet” şi “Piaţa Mare” din Sibiu. În schimb, săpăturile executate în “Piaţa Mică” în perioada 2005-2007 au furnizat mii de resturi osteologice. Ele au fost în acea vreme şi se află în baza personală de date, dar nu au fost încă prelucrate statistic şi nici publicate.

f. Scop: Lucrarea respectivă va furniza date concrete, asupra speciilor gospodărite de comunitatea săsească din Sibiu pe durata câtorva secole. El va oferi informaţii interesante asupra alimentaţiei animale a saşilor sibieni, şi nu în ultimul rând, se vor obţine date esenţiale asupra tipurilor rasiale de mamifere domestice crescute, taliei, conformaţiei corporale. Menţionăm că materialul faunistic provine preponderent dintr-o măcelărie ce a funcţionat în zona respectivă, oasele fiind întregi, în cea mai mare parte. De asemenea, lucrarea va oferi date asupra unor meşteşuguri practicate de comunitatea locală, legate de creşterea animalelor, de pildă prelucrarea osului şi cornului, prelucrarea pieilor ori măcelărit.

g. Material şi metode de lucru: prelucrarea statistică a resturilor de faună determinate, după ce ele au fost determinate în prealabil, fotografierea lor, elaborarea textului.

h. Rezultate scontate: Va fi prima lucrare de sinteză asupra acestui subiect, la noi, aceasta fiind realizată pe baza materialelor osteologice prelevate din săpături arheologice

i. Valorificarea rezultatelor: publicarea unei cărţii

j. Colaborări în ţară: Muzeul Brukenthal

k. Colaborări în străinătate: -

l. Bugetul solicitat: -

m. Alte subvenţii de cercetare: