Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 41 ~
Importanţa și influenţa „Secession”-ului se extinde
nu doar asupra Berlinului, Drezdei, Vie-
nei dar include în orbita artistică Roma (La Secessione, 1913), Budapesta (1896–1914), Praga
(1896) etc. Anume această orientare a favorizat apariţia „Jugenstil”-ului și expresionismului ger-
man, ultimul avându-și originile în grupările și activităţile „Die Brüche” („Podul”, Drezda, 1905)
și „Der Blauer Reiter” („Călăreţul albastru”, München, 1911–1912 ).
Cu aproape două decenii mai târziu își face apariţia în Germania, dar în alt oraș – Drezda un
alt basarabean – Gheorghe Ceglocoff, care între anii 1923–1926 studiază la Academia de Arte
aproape în aceeași perioadă, când
Oskar
Kokoschka activa în calitate de profesor (1919–1924)
și unde din 1919 au activat asemenea reprezentanţi ai “Secession”-ului, ca Otto Dix, Conrad Fe-
lixmüller și Otto Lange,
fiind coleg cu Hans Grundig
9
.
Printre alte centre europene unde au studiat arta pictorii basarabeni un interes aparte prezin-
tă Amsterdamul. Dacă nu luăm în consideraţie că acest oraș era capitala Olandei e greu de spus
ce l-a atras pe Auguste Baillayre să frecventeze cursurile Academiei Regale de Arte Frumoase
între anii 1899–1902. Mai ales, luând în considerare faptul că Auguste Baillayre a fost unul dintre
pictorii – intelectualiști basarabeni în cel mai profund sens al acestui cuvânt. Francez de origine
pictorul se împrietenește în timpurile călătoriilor sale din 1907–1908 cu Henri Matisse, Pablo
Picasso și
Auguste Renoir, cu toate acestea la expoziţiile parisiene nu a participat vreodată.
În vecinătate se mai află o capitală care a beneficiat de prezenţe basarabene – Bruxellesul, pe
care l-au asaltat după 1920 elevii lui Auguste Baillayre de la Scoala de Belle Arte din Chișinău.
Moisei Gamburd, Elisabeth Ivanovsky, Nina Jascinsky, Claudia Cobzeva și Afanasie Modval au
absolvit Academia Regală de Arte în perioada anilor 1928–1936, lucrările lor, în mare parte,
propunând variante diverse ale artei franceze – de la realismul lui Gustave Curbet până la con-
structivismul lui Kazimir Malevici.
În același timp o altă parte a basarabenilor studiază la în Paris, la Școala de Arte Decorative:
Natalia Brăgalia (1931) și Elena Barlo (1934) – scenografia; Tanea Baillayre (1932) și Tatiana
Senchevici – grafica (1932); Joseph Bronstein (1924), Gregoire Michonze (1924),
Felix Roitman
(1928), Antoine Irisse (1929) și Isaac Antcher (1925) – pictura, creaţia și activitatea cărora s-a
desfășurat în ambianţa artistică a Parisului.
Ultimul centru artistic unde nu numai au studiat, au expus după 1920, dar și au locuit după
1945 a fost Bucureștiul. Cât nu ar părea de paradoxal, dar relaţiile artistice dintre Basarabia și
Regatul Român după Unirea din 1918 au fost mult mai puţin benefice decât se putea aștepta.
Cei drept în 1921–1922 la București se inaugurează expoziţia picturilor basarabeni, mulţi dintre
care au fost menţionaţi, expoziţia retur a bucureștenilor fiind organizată abia în 1930. Oricum,
basarabenii participă la Saloane Oficiale de la București, studiază la Academia de Arte, fiind
menţionaţi cu burse pentru a studia în Franţa, Belgia, Italia. Posibil acea situaţie era o consecinţă
directă a artei răsăritene, destul de evidentă în lucrările picturilor din Basarabia. Dar interesele
comune, caracteristice pentru ambele regiuni – noile tendinţe și noile orientări îi apropie pe
plasticieni în egală măsură
cu cei din Rusia, Franţa sau Ucraina, fapt ce se datorează sincronizării
artelor naţionale cu cea occidentală .
Ultimul reper căruia arta basarabeană îi datorează suflul noilor tendinţe în artă a fost Odessa.
Oraș al unei culturi specifice, unde la începutul secolului al XX-lea are o pondere culturală mult
mai mare decât Kievul.
Tradiţionalele expoziţii ale Asociaţiei Pictorilor din Sudul Rusiei, organizate și la Chișinău
către sfârșitul secolului al XIX-lea îi tentează pe mai mulţi basarabeni să participle la vernisajele
odesiţilor: Mihail Berezovschi,
Pavel Piscariov, Pavel Șilingovschi și alţii. Un alt rol Odessa l-a
jucat prin intermediul Școlii de Arte. Aici și-au făcut studiile Șneer Cogan, Nicolae Gumalic,
Pavel Șilingovschi, Pavel Piscariov, Gheorghe Damira, Timofei Kolţa ș.a. Aici are loc în anul 1909
renumitul „Salon” al lui Izdebsky cu participarea avangardei ruse și franceze, expus mai apoi la
Kiev și Sankt-Petersburg.
9
T. Stavilă,
Gravorul Gheorghe Ceglocoff
, in: Arta, Chişinău, 2008, p. 72-89.
Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 42 ~
Pe fundalul acestui mediu caleidoscopic și pitoresc de la sfârșitul secolului al XIX-lea, începu-
tul secolului al XX-lea, s-a constituit și arta plastică modernă din Basarabia, preluând și adaptând
în mediul său ortodox câte puţin din ceea ce a fost realizat în Europa de Vest și de Est.
Promoţia anului 1912 a Școlii de Desen: Claudia Dobjanschi, Pertz Vaxman, Vladimir Ocușco, Ale-
xandru Plămădeală, A. Pecusos. Chișinău, 28 mai 1912
Alexandru Plămădeală cu colegii săi în atelierul de sculptură a lui Serghei Volnuhin. Moscova, 1916
Auguste Baillayre în studioul lui Dmitriev-Kavkazski al Academiei Imperiale
de Arte din Sankt-
Petersburg, 1905
Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 43 ~
Auguste Baillayre cu studenţii în timpul orelor de pictură decorativă (Tania Baillayre, Auguste Ba-
illayre, Elisabeth Ivanovschi (I rând), Tatiana Ivanovschi, Nicolae Coloscov, George Bekker, Abram
Calștein, Rostislav Ocușco, Larisa Rostovschi, Moisei Gamburd (rândul II), Afanasie Modval (în pi-
cioare), Chișinău, mai 1927.
Moissey Kogan (nr. 7 rândul de sus) printre membrii Asociaţiei „Das Junges Rheinland” (Tânăra
Renania), Cologne, 1928
Întâlnirea la Chișinău cu foștii colegi de la Belle-Arte: Ana Baranovici,
Claudia Cobizev, Valentina
Neceaev, Lealea – soţia lui Fitov, Leonid Fitov, Valentina Rusu-Ciobanu, Victor Rusu-Ciobanu, Lică
Sainciuc, Mihail Sobolevschi și Tatiana Ciugurean, anii 1960. Arhiva familiei Sainciuc, Chișinău.
