Lumea k k2, Chogori (ciogori), Dapsang, Qogir Feng

Kumodraž. (cumodraj). Localitate în Serbia situată la SE de capitala Belgrad.

Kumon. Munte (2 432 m) în N Myanmar-ului.

Kumora. Oraş în Siberia (Rusia), la NE de lacul Baikal.

Kumul. v. Hami.

Kumputunturi. (cumputunturii). Vârf (583 m) în N Finlandei. De aici îşi are izvorul râul Kitinen.

Kumrovec. (cumroveţ). Localitate în E Sloveniei, la graniţa cu Croaţia, la SE de oraşul Celje.

Kumszan. (cumsan). Localitate situată în V Coreii de Sud, la SE de oraşul Tezsön.

Kümszöng. (chiumseong). Localitate în S Coreii de Nord, la N de oraşul Csörvön.

Kumta. Localitate în SV Indiei, pe coasta Malabar, la NV de oraşul Mangalore.

Kumu. Localitate în N R.D. Congo, la N de oraşul Kisangani.

Kumukahi. (cumucahii). Cap în E insulei Hawaii (Hawaii-S.U.A.).

Kumza. Localitate în N Omanului, la strâmtoarea Hormuz.

Kunadacs. (cunodoci). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), la SE de oraşul Kunszentmiklós.

Kunágota. (cunagoto). Localitate în SE Ungariei (Békés), situată la NE de oraşul Mezőkovácsháza.

Kunar. 1. Râu în NE Afganistanului şi NV Pakistanului. 2. Localitate în NE Afganistanului, la graniţa cu statul Pakistan, pe râul cu acelaşi nume.

Kunasir (Kunaşir). 1. Insulă (Rusia) în Oceanul Pacific, la SE de insula Sahalin şi la NE de insula japoneză Hokkaido. Este, ca şi insula Iturup, revendicată atât de Rusia cât şi de Japonia. Are suprafaţa de 1 550 kmp. v. Kurile. 2. Strâmtoare marină între insula Hokkaido (Japonia) şi insulele Kurile (Rusia). Se mai numeşte Nemuro.

Kunbaja. (cunboio). Localitate în S Ungariei, la graniţa cu Serbia, la SE de oraşul Baja şi de localitatea Bácsalmás.

Kunbaracs. (cunboroci). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), la NV de oraşul Kecskemét.

Kunčice. (kunciţe). Hidrocentrală situată în NE Cehiei, pe Odra, la SV de oraşul Ostrava.

Kuncsorba. (cunciorbo). Localitate în Ungaria (Szolnok), la SE de oraşul Törökszentmiklós.

Kunda. Localitate în N Estoniei, pe ţărmul golfului Finic, la ENE de oraşul Tallin.

Kundagram. Localitate în NNV Bangladesh-ului, la VSV de oraşul Bogra.

Kundar. Râu în V Pakistanului, afluent al râului Gumal.

Kundelungu. Munţi din lanţul Mitumba, din SE R.D. Congo.

Kundian. Localitate în N Pakistanului, pe fluviul Indus, la SV de oraşul Islamabad.

Kundl. Localitate în V Austriei, pe râul Inn, la SV de oraşul Kufstein.

Kundla. Localitate în V Indiei, în peninsula Kathiawar, la SV de oraşul Ahmedabad.

Kundrjucsja. (cundriucia). Râu (235 km lungime) în SE Ucrainei şi în S Rusiei europene, afluent al râului Donyec.

Kunduk. v. Sasik.

Kunduz. 1. Râu (420 km lungime) în NE Afganistanului, afluent al fluviului Amu-Daria. 2. Oraş în NE Afganistanului, pe râul cu acelaşi nume, la NV de oraşul Khanabad.

Kunene. v. Cunene.

Kunfehértó. (cunfehierto). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), pe canalul Körös-ér, la SV de oraşul Kiskunhalas.

Kun-Fehér-tó. (cun fehier to). Localitate în S Ungariei, lângă localitatea cu acelaşi nume.

Kungälv. (cungelv). Localitate aflată în SV Suediei, la N de oraşul Göteborg.

Kungcsangling. (cungciangling). Localitate în NE Chinei, la E de oraşul Anshan.

Kungcsuling. (cungciuling). Oraş în NE Chinei, la SV de oraşul Csilin.

Kunghszien. (cungsien). Localitate situată în China centrală, la SE de oraşul Csando.

Küngös. (chiungheoş). Localitate în Ungaria (Veszprém), la NE de Balaton şi la SE de oraşul Várpalota.

Kungrád. Localitate în Uzbekistan, pe fluviul Amu-Daria, la SV de lacul Aral şi la NNV de oraşul Nukusz.

Kungsbacka. (cungsbaca). Localitate în SV Suediei, la SSE de oraşul Göteborg.

Kungshatt. Insulă situată în raza oraşului Stockholm (Suedia).

Kungsör. (cungseor). Localitate în SE Suediei, la V de oraşul Eskilstuna.

Kungur. 1. Vârf (7 719 m) situat în V Munţilor Kunlun (în V Chinei). 2. Oraş în E Rusiei europene, la SE de oraşul Perm.

Kungurri. (căngării). Localitate în ENE Australiei, pe ţărmul Mării Coralilor (Oceanul Pacific), la NV de localitatea Mackay.

Kungyalu. (cungialu). Localitate în Ungaria (Szolnok), la N de localitatea Kunszentmárton şi la SE de localitatea Tiszaföldvár.

Kunhegyes. (kunhedieş). Localitate situată în partea central-estică a Ungariei (Szolnok), la E de Tisa, la NV de oraşul Karcag.

Kuningassaari. Insulă finlandeză în golful Finic, la S de capitala Helsinki.

Kunjang. (cungiang). Localitate în S Chinei, la SV de oraşul Kunming.

Kunlong. Localitate în Myanmar, în ENE ţării, la graniţa cu China, la NE de oraşul Mandalay.

Kunlun (Kunlun Shan). (cunlun şan). Sistem muntos în V Chinei, orientat E-V, formând limita de N şi de E a Podişului Tibet. Este alcătuit din culmi paralele, despărţite de văi adânci şi depresiuni. Altitudinea maximă este vârful Muztag (7 723 m) în culmea Prjevalski. Lungimea este de circa 2 700 km. În SV relieful este foarte fragmentat. Are vulcani şi gheţari (11 600 kmp). Se exploatează cărbune, fier, cupru şi aur.

Kunmadaras. (cunmodoroş). Localitate în Ungaria (Szolnok), la NV de oraşul Karcag.

Kunming. Oraş în S Chinei, centrul administrativ al provinciei Yunnan. Are circa 1,5 milioane loc. A fost întemeiat în anul 1276. Centru metalurgic şi nod de comunicaţii.

Kunnui. Localitate în SV insulei Hokkaido (Japonia), la golful Uchiura, la SV de oraşul Sapporo.

Kunova Teplica. (cunova tepliţa). Localitate în SSE Slovaciei, la SV de oraşul Rožnava.

Kunbovec. (cunboveţ). Localitate în NE Croaţiei, aproape de oraşul Koprivnica.

Kunowice. (cunoviţe). Localitate în V Poloniei, pe fluviul Odera, în dreptul oraşului german Frankfurt am Oder.

Kunpeszér. (cunpesier). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), la NE de localitatea Kunszentmiklós.

Kunratice. (cunratiţe). Cartier al oraşului Praha (Cehia).

Kunsan. 1. Localitate în E Chinei, la NV de oraşul Shanghai. 2. Oraş în SV Republicii Coreea, pe ţărmul golfului cu acelaşi nume (Marea Galbenă), la gura estuarului Kum, la 45 km NV de Chönzsu, cu circa 270 000 loc. Este port fluvio-maritim şi are o termocentrală. 3. Golf al Mării Galbene situat în V Coreii de Sud. Aici se află oraşul cu acelaşi nume.

Kunszállás. (cunsalaş). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), aflată la SE de oraşul Kecskemét.

Kunszan. v. Kunsan.

Kunszentmárton. (kun sent marton). Localitate în SE Ungariei (Szolnok), pe Criş, la NE de oraşul Csongrád.

Kunszentmiklós. (kun sent micloş). Localitate în Ungaria (Bács-Kiskun), în Parcul naţional Kiskunság, la E de Dunăre, la SSE de Budapesta.

Kunsziget. (cunsighet). Localitate în NV Ungariei (Győr-Sopron), pe braţul Moson-Duna al Dunării, la NV de oraşul Győr.

Kuntan. Munţi situaţi în V Thailandei, la V de râul Menam, cu altitudinea maximă de 2 012 m.

Kuntelep. Localitate în SSV Ungariei (Somogy), la SE de localitatea Nagyatád.

Kunţevo. Localitate la SV de Moscova (Rusia).

Künzelsau. (chiunţelzau). Localitate în SV Germaniei, pe râul Kocher, la NE de oraşul Heilbronn.

Kunžvart. (cunjvart). Localitate în SV Cehiei, la graniţa cu Germania, la V de oraşul Česke Budějovice.

Kuolimo. Lac în Finlanda, la NV de lacul Saimaa.

Kuoliszma. (cuolisma). Localitate în N Rusiei europene, la graniţa cu Finlanda, la N de lacul Ladoga.

Kuopio. 1. Regiune administrativă în Finlanda cu centul în oraşul cu acelaşi nume. 2. Oraş în Finlanda centrală cu circa 85 000 loc. A fost creat în 1633. Este centru al sporturilor de iarnă. Centru industrial.

Kuoravesi. Localitate în SSV Finlandei, la NE de oraşul Tampere.

Kuorpukasz. (cuorpucas). Vârf (631 m) în N Rusiei europene, în apropierea hotarului cu Norvegia, la NV de oraşul Murmansk.

Kuortane. Localitate în SV Finlandei, la SE de oraşul Vaasa.

Kup. Localitate în Ungaria (Veszprém), între oraşele Pápa (la N) şi Ajka (la SE).

Kupa. 1. (Kulpa). Râu în Croaţia, afluent al râului Sava. 2. Localitate în Ungaria (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşele Kanzincbarcika şi Miskolc.

Kupang. Localitate în SV insulei Timor (Indonezia), la Marea Timor.

Kupejkou. (cupegi cou). Localitate în NE Chinei, la NE de capitala Beijing.

Kupferdreh. Oraş în Germania, în regiunea Ruhr, la SE de oraşul Essen, pe râul Ruhr.

Kupiano. Oraş în SE statului Papua-Noua Guinee, la SE de Port Moresby, în insula Noua Guinee, pe ţărmul Mării Coralilor.

Kupikipikio. Cap în S insulei Oahu (Hawaii-S.U.A.), la SE de oraşul Honolulu.

Kupenečki Kraljevec. (cupeneci chii cralieveţ). Localitate în Croaţia, la V de oraşul Dugo Selo.

Kupino. Localitate în Siberia (Rusia), la SE de oraşul Omsk şi la SV de oraşul Novosibirsk.

Kupiškis. (cupişchis). Localitate în ENE Lituaniei, la NE de oraşul Panévežis.

Kupjanszk. (cupiansk). Oraş situat în NE Ucrainei, la SE de oraşul Harkov.

Kupres. Localitate aflată în V Bosnia-Herţegovinei, la SV de oraşul Bugojno.

Kupusina. Localitate în NV Serbiei, la SV de oraşul Sombor.

Kur, Golful. Golf de tip liman în Rusia, enclava Kaliningrad, la N de oraş, pe ţărmul Mării Baltice.

Kura 1. Kura (Kuruçay). Fluviu în Turcia, Georgia şi Azerbaidjan, de 1 364 km lungime şi 188 000 kmp suprafaţa bazinală. Izvorăşte din Podişul Armeniei, trece prin oraşele Gori, Tbilisi şi Rustavi şi se varsă în Marea Caspică printr-o deltă. Araks este principalul său afluent. S-au construit hidrocentrale. În NV Azerbaidjanului, la graniţa cu Georgia, a fost construit între 1953-1959 lacul de acumulare Mingeaursk (605 kmp). 2. Râu în Gruzia şi Azerbaidjan, care împreună cu Arex (Araksz) se varsă în Marea Caspică.

Kural'any. (curalani). Localitate în SSV Slovaciei, la E de oraşul Nove Zámky.

Kurandab. Localitate în SE Iranului, la NE de oraşul Surag.

Kurasaszaj. (curasasai). Localitate situată în Kazahstan, la V de oraşul Aktyubinszk.

Kurashiki. (curaşichii). Oraş în Japonia (Honshu), la V de Okayama, cu circa 430 000 loc. Este centru metalurgic.

Kuratan. Cap în SE Bulgariei, în Marea Neagră, la SE de golful Burgas.

Kurayoshi. (curaioşii). Oraş situat în VSV insulei Honshu (Japonia), la NNV de oraşul Kunashiki.

Kurbnesh (Kurbneshi). (curbneş). Localitate în NE Albaniei, centru al metalurgiei colorate, situată la NE de Tirana.

Kurca. (kurţa). Râu (37 km) în SE Ungariei, afluent al Tisei, curgând la V de oraşul Szentes.

Kurcsahanpo. (curciahanpo). Lac în NNE Chinei, în regiunea Mongolia Interioară.

Kurcsum. (curcium). Râu în E Kazahstanului ce se varsă în lacul Zajszan.

Kurd. Localitate în Ungaria (Tolna), la NE de oraşul Dombóvár.

Kurdeh. Localitate în VSV Iranului, la SE de oraşul Shiraz.

Kurdistan. 1. Sistem muntos în SV Asiei, la graniţa Iranului cu Turcia şi Irak, format din masive şi culmi ce depăşesc frecvent înălţimea de 3 000 m (maxim vârful Djilo-4 168 m). Este constituit din roci cristaline şi metamorfice. Clima este subtropicală, cu precipitaţii abundente (între 1 000-3 000 mm/an) şi vegetaţia de tip mediteranean (stejar, maquis) în SV; versanţii de N şi NE sunt acoperiţi cu vegetaţie de stepă, iar precipitaţiile ating 400-700 mm/an. Crestele înalte (3 500-3 800 m) sunt acoperite de păşuni alpine iar de la 3 800 m apar zăpezi şi mici gheţari. Deţine cărbune, petrol şi argint. 2. Regiune geografică, predominant muntoasă şi de podiş, situată în partea de SV a Asiei, în bazinele superioare ale fluviilor Tigru şi Eufrat, cuprinzând o parte din Podişul Armeniei din SE Turciei (inclusiv lacul Van), ca şi zona dintre fluviul Eufrat (la V) şi Podişul Hamadan (la E), în care intră partea de N a Câmpiei Mesopotamiei, lacul Urmia (Rezaiyeh) şi regiunea muntoasă din NV Iranului. Are o întindere de 191 660 kmp, pe teritoriile Turciei de SE, Siriei de NE, Irakului de N şi NE şi Iranului de NV, locuită în cea mai mare parte de kurzi (cca. 23 milioane loc, din care aproape jumătate în Turcia). Mai trăiesc în Liban, Afganistan şi în unele republici caucaziene. Oraşele principale: Diyarbakir, Tatvan, Bitlis, Van (Turcia), Mosul, Kirkuk, Irbil (Irak), Sanandai, As-Sulaymaniyah (Iran).

Kurdufan. v. Kordofan.

Kurduvadi. (curduvadii). Localitate în VSV Indiei, la NV de oraşul Sholapur.

Kure. 1. Insulă în Oceanul Pacific ce face parte din grupul Midway (S.U.A.). 2. Oraş în Japonia (Honshu), port la Oceanul Pacific, în Golful Hiroshima, cu peste 215 000 loc. Deţine şantiere navale.

Küre. (chiure). Munţi aşezaţi în N Turciei europene, pe ţărmul Mării Negre, cu altitudinea de 1 986 m.

Kureika (Kurejka). 1. Râu în Siberia (Rusia), afluent al fluviului Enisei. Izvorăşte din Podişul Putorana. Are 517 km lungime şi 34 710 kmp suprafaţa bazinului hidrografic. 2. Oraş în Siberia (Rusia), pe fluviul Enisei, aval de vărsarea râului Tunguska Inferioară în fluviu, la vărsarea râului cu acelaşi nume în fluviu.

Kureima. Oraş în N Sudanului, pe Nil, la NV de capitala Karthoum.

Kurenyevka. (curenievca). Cartier al oraşului Kiev (Ucraina).

Kuressaare. Oraş în S insulei Saaremaa (Estonia) din Marea Baltică.

Kurgan. Oraş în V Siberiei (Rusia), pe râul Tobol, cu circa 370 000 loc. A fost întemeiat în 1662 fiind staţie de cale ferată pe Transsiberian. Centru industrial.

Kurganinszk. (curganinsc). Localitate în S Rusiei europene, la E de oraşul Krasnodar.

Kurgan Tiube (Kurgan-Tübe). Localitate în Tadjikistan, situată la SV de oraşul Duşanbe.

Kurgiakh. (curghiac). Localitate în N Indiei, la SE de oraşul Srinagar.

Kurgolovo. Localitate în Rusia europeană, la golful Finic, la V de oraşul Sankt Petersburg.

Kuri. (curii). Localitate în N Sudanului, pe Nil, la V de oraşul Korti.

Kuria. Insulă corlaigenă din grupul Gilbert din Oceanul Pacific.

Kuria Muria (Khuriya Muriya). 1. Arhipelag în Marea Arabiei, în apropi­erea coastelor de E ale peninsulei Arabia, aproape de ţărmul statului Oman (care-l administrează din 1967); are circa 75 kmp. Altitudinea maximă urcă la 488 m. Are depozite de guano. 2. Golf al Oceanului Indian situat în SE Omanului. Aici se află insulele cu acelaşi nume.

Kuri Deresi. (curii deresii). Râu în NV Turciei asiatice, cu vărsare în Marea Neagră la E de strâmtoarea Bosfor.

Kurigram. Localitate în NNE Bangladesh-ului, pe Brahmaputra, la SE de oraşul Rangpur.

Kurikka. Localitate în VSV Finlandei, la SE de oraşul Vaasa.

Kurile. 1. Arhipelag vulcanic, format din 56 de insule aparţinând Rusiei, situat în NV Oceanului Pacific, între peninsula Kamceatka la N şi insula Hokkaido la S, despărţind Marea Ohotsk de Oceanul Pacific. Are lungimea de 1 200 km şi suprafaţa de 15 600 kmp. Insulele principale sunt: Paramuşir, Iturup, Urup, Kunaşir. Relieful este muntos, cu altitudinea maximă de 2 339 m. Seismicitatea este deoebită şi deţine numeroşi vulcani, din care 40 activi. Clima este temperat-musonică mai rece, influenţată de curentul Kurilelor. A fost descoperit de olandezul Martin de Vries (1634). Japonia revendică aceste insule. 2. Groapa Kurilelor. Mare fosă în Oceanul Pacific, în apropierea arhipelagului cu acelaşi nume. Adâncimea maximă este de 10 542 m. 3. Curentul Kurilelor. Curent oceanic rece în NV Oceanului Pacific, care se deplasează de la N la S, de-a lungul ţărmurilor de E ale peninsulei Kamceatka, insulelor Kurile şi insulei Hokkaido, înaintând până la paralela de 40^o lat. N, unde se uneşte cu apele Curentului Kuroshio. Temperaturile apei oscilează între 0-5^oC în februarie şi între 8-16^oC în august, viteza maximă fiind de 0,9 km/h. Partea de S a Curentului Kurilelor (în dreptul insulei Hokkaido şi în nordul insulei Honshu) se numeşte Oyashio (Oiashio).

Kurilo. Localitate în NV Bulgariei, pe Iskăr, la N de Sofia.

Kurilszk. (curilsc). Localitate în insula Iturup (arhipelagul Kurile-Rusia).

Kuřim. Localitate în E Cehiei, la NV de oraşul Brno.

Kuring Kuru. Localitate în N Namibiei, la graniţa cu Angola, pe râul Cubango.

Kurityán. (curitian). Localitate în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NV de oraşul Kazincbarcika.

Kurja. (curia). Localitate în N Siberiei (Rusia), pe râul Pjaszina, la NE de oraşul Norilszk.

Kurla. Localitate în V Indiei, la N de oraşul Bombay.

Kurmuk. Localitate în ESE Sudanului, la graniţa cu Etiopia, la NE de oraşul Malakal.

Kürbergburg. (chiurberg burg). Vârf (524 m) lângă oraşul Linz (Austria).

Kurnool. Oraş în SSE Indiei, în Podişul Deccan, la NE de Bangalore şi la SV de Hyderabad.

Kuro. 1. Insulă japoneză situată la SV de insula Kyushu, în strâmtoarea Tokara. 2. Cap în NE insulei Honshu (Japonia), în Oceanul Pacific.

Kuroishi. (curoişii). Oraş în N insulei Honshu (Japonia), la SSV de oraşul Aomori.

Kuroshio (Kuroshivo). (curoşio, curoşivo). Curent oceanic cald în Oceanul Pacific, de-a lungul coastelor de E ale Japoniei, format în urma devierii curentului ecuatorial de N pe direcţia NE. Înaintează până la 35-40^o lat. N, unde se contopeşte cu apele Curentului Oyashio (Oiashio), exercitând o puternică influenţă asupra climei regiunilor învecinate. Lăţimea este de 170 km iar viteza de 2-6 km. Temperatura apei în august este de 28^oC iar în februarie de 18^o. Mai este cunoscut şi sub numele de Curentul Japoniei.

Kurów. (curof). Localitate în E Poloniei, la NV de oraşul Lublin.

Kurram. Râu în NV Pakistanului, la graniţa cu Afganistan, afluent al fluviului Indus.

Kursk. 1. Oraş în Rusia, la 536 km S de Moscova. Are circa 450 000 loc. Este centru al exploatării minereurilor de fier (care determină o puternică anomalie magnetică). Are o atomocentrală. Menţionat documentar în 1032. Aici a avut loc cea mai mare bătălie de blindate din lume (la Prohorovka 5 iulie-23 august 1943) între ruşi şi nemţi, ultimii suferind o mare înfrângere. 2. Peninsulă situată în V enclavei Kaliningrad din Marea Baltică. Închide golful cu acelaşi nume. 3. Golf în V enclavei Kaliningrad.

Kuršumlija. (curşumlii ia). Localitate în Serbia, la SV de oraşul Niš.

Kurszavka. (cursavca). Localitate în S Rusieim europene, la SE de oraşul Stavropol.

Kuruçay. (curuciai). v. Kura.

Kurtalan. Localitate în SE Turciei asiatice, la SV de lacul Van şi la E de oraşul Diyarbakir.

Kürten. (chiurten). Localitate în V Germaniei, la NE de oraşul Köln.

Kurti. (curtii). Râu în Kazahstan, afluent al râului Ili ce se varsă în lacul Baikal.

Kurtköy. (curtcheoi). Localitate în NV Turciei asiatice, la SE de Istanbul, partea asiatică.

Kürt Koyü. (chiurt co iiu). Localitate în

NV Turciei asiatice, la Marea Neagră, la E de gura strâmtorii Bosfor.

Kurtuluş. Cartier al oraşului Ankara (Turcia).

Kuru. Localitate în SV Finlandei, pe malul NV al lacului Näsijärvi, la N de oraşul Tampere.

Kuru Baglar. Vârf (594 m) situat la SV de capitala Sofia (Bulgaria).

Kuruçeşme. Localitate în E Turciei europene, la NE de Istanbul.

Kuruk (Kuruktag). Munte în NV Chinei, la NE de deşertul Tarim.

Kuruman. 1. Ued în N Republicii Africa de Sud, ce trece prin localitatea cu acelaşi nume. 2. Localitate în N Republicii Africa de Sud, pe uedul cu acelaşi nume, la NV de oraşul Kimberley.

Kurume. Oraş în Japonia (insulele Kyushu), la S de oraşul Fukuoka, cu circa 240 000 loc. Centru textil.

Kurumkan. Localitate în SSE Siberiei (Rusia), la E de lacul Baikal, la NE de oraşul Ulan-Ude.

Kurunegala. Localitate în centrul statului Sri Lanka, la NV de oraşul Kandy.

Kurus. Cartier al oraşului Jakarta (Indonezia).

Kurzeme. Peninsulă (17 600 kmp) în NV Letoniei.

Kurvilla. Localitate în Finlanda, la SV de lacul Saimaa.

Kuş. Lac în NV Turciei asiatice, la N de oraşul Balikesir, aproape de Marea Marmara.

Kusadak. Localitate în Serbia, la SE de capitala Beograd.

Kuşadasi. Localitate în VSV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Egee, la S de Izmir.

Kusagaki. (cusagachii). Insule japoneze situate la SV de insula Kyushu.

Kusaie. Insulă (112 kmp) din Oceanul Pacific aparţinând insulelor Caroline (Karoline).

Kusan. Oraş în V Coreei de Sud, pe ţărmul Mării Galbene, la SE de Seoul.

Kusatsu. (cusaţu). Oraş în SV insulei Honshu (Japonia), la E de oraşul Kyoto.

Kuszcsevszkaja. (cuscevscaia). Localitate în S Rusiei europene, la S de oraşul Rostov pe Don.

Kusel. Localitate în V Germaniei, la S de oraşul Koblenz.

Kusevat. Localitate în NV Siberiei (Rusia), pe fluviul Obi, la SV de oraşul Szalevad.

Kushi. (cuşii). Localitate în ENE Afganistanului, la S de oraşul Kabul.

Kushima. (cuşima). Oraş în SE insulei Kyushu (Japonia), situat la SE de oraşul Miyakonojo.

Kushiro. (cuşiro). 1. Râu în E insulei Hokkaido (Japonia) cu vărsare în Oceanul Pacific după traversarea oraşului omonim. 2. Oraş în Japonia (Hokkaido), port la Oceanul Pacific, pe râul cu acelaşi nume, cu peste 200 000 loc. Centru de exploatare a huilei.

Kushk. (cuşc). Localitate în NV Afganistanului, la NE de oraşul Herat.

Kushneni. (cuşneni). Localitate în N Albaniei, la SE de lacul şi oraşul Shkodra.