Implications for the development

~ 628 ~
Maria ZINOVII
doctorand,
 
Universitatea de Stat din Moldova
email: [e-mail]
„DORINȚA NOASTRĂ ESTE SĂ FIM ÎNMORMÂNTAȚI ÎN PĂMÂNT ROMÂNESC!” 
MĂRTURII ALE ROMÂNILOR DEPORTAȚI DIN S. HREAȚCA, JUD. DOROHOI 
ÎN REGIUNEA TJUMEN, URSS
Summary
. 
“Our wish is to be buried in the Romanian land!”. Testimonies of deported Ro-
manians from Hreațca village, Dorohoi county in Tyumen region, USSR. 
Communist authorities 
have subjected repression from the East Prut area, imposing a number of people, displacing them in 
different regions of Siberia and Kazakhstan either judged because they were adept at the Romanian 
administration, either as prisoners of war, or in the three great waves of deportations (1941, 1949, 
1951). The history of concentration camps in the USSR is still very little known. For example, few have 
followed the fate of those deported repression from Bessarabia by the Stalinist regime, who have never 
returned home. They had a terrible struggle to survive in situations where they did not have clothes 
suitable for the harsh climatic conditions in that region, they lacked the tools needed to carry out the 
work they were forced to, and the food they received was of poor quality and in extreme small quanti-
ties. Only after the fall of the USSR did historical science obtain greater opportunities for research and 
interpretation of the crimes of Stalinism. 
Keywords:
 
crimes of Stalinism, oral history testimonies, Romanian deportees, Tjumen region.
Introducere. 
Pactul Ribbentrop-Molotov a avut urmări extrem de dure pentru majoritatea 
țărilor din estul Europei. România nu a fost o excepție în fața tendințelor anexioniste ale Uniunii 
Sovietice, aceasta renunțând să recunoască unirea Basarabiei cu România pe parcursul anilor 
interbelici. Înțelegerea dintre Hitler și Stalin a fost pusă în aplicare în vara anului 1940, când prin 
intermediul notelor ultimative, României i s-a cerut cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei 
și ținutului Herța. Odată cu ocuparea Basarabiei și nordului Bucovinei, în 1940, de către trupele 
sovietice, a început tragedia neamului românesc din aceste regiuni, u
n loc aparte ocupându-l 
deportările de populație. Fenomenul deportărilor a fost specific politicii de sovietizare. 
În fosta URSS, în perioada stalinismului, strămutarea anumitor popoare sau grupuri de 
populație din locurile de origine a fost concepută ca o politică de stat. Deportările masive
s-au 
realizat sub diferite motive; ele au afectat toate popoarele fostei URSS. Unele popoare sau grupuri 
de populație au fost strămutate în Siberia și în Extremul Orient în timpul colectivizării forțate, 
altele pentru a ,,fortifica hotarele” prin îndepărtarea din regiunile de frontieră a ,,elementelor 
dușmănoase” și a popoarelor care ,,nu inspirau încredere” regimului comunist, celelalte au fost 
acuzate de ,,colaboraționism cu dușmanii”
1
. Documentele din dosarele secrete valorificate de 
către istorici după 1994 probează că atitudinea organelor puterii sovietice față de românii din 
Basarabia și Bucovina a fost foarte rigidă.
Istoriografia cu referință la perioada ocupației sovietice este astăzi una vastă. O parte din stu-
dii au fost publicate în perioada sovietică, dar acestea aveau un evident caracter propagandistic, 
cu date false și concluzii eronate, printre autorii care au scris aceste lucrări îi putem menționa pe: 
S.I. Afteniuc, M.K Sîtnic, D.E. Semiakov, A.M. Lazarev ș.a 
2
. După căderea URSS, știința istorică 
a obținut posibilități mai vaste de cercetare a crimelor staliniste, odată cu desecretizarea docu-
1
Elena Șișcanu, 
Basarabia sub regimul bolșevic. 1940–1952
, București, 1998, p. 11. 
2
Ludmila D. Cojocaru (editor), 
Arhivele memoriei: recuperarea și valorificarea istorică a memoriei 
victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii. 
Documente. Studii de caz. Cercetări realizate in localităţile din centrul Republicii Moldova
. Vol. I, tom 
1, Chișinău, 2017, p. 6.

---

Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 629 ~
mentelor de arhivă. O parte a acestor surse de studiu, extrem de importante pentru cunoașterea 
crimelor regimului totalitar-comunist, în 2010, la inițiativa Președintelui interimar al Republicii 
Moldova, Mihai Ghimpu au fost transferate în depozitele Direcției Generale Arhiva Națională; o 
altă parte – au rămas în depozitele speciale ale Ministerului Afacerilor Interne și ale Serviciului de 
Informare și Securitate. Lipsa unei politici oficiale privind recuperare, cercetarea și valorificarea 
științifică a memoriei victimelor comunismului a determinat, în 2015, demararea Programului 
de Stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist 
din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940–1941, 1944–1953” (2015–2018), coordonat de 
profesorul Anatol Petrencu. Eforturile consiste de cercetare complexă a fenomenului victime-
lor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească și a memoriei acestor persoane au fost 
soldate cu elaborarea mai multor expoziții foto-documentare și a seriei de volume din colecția 
Arhivele Memoriei.
3
Articolul de față vine să contribuie la cunoașterea acestei perioade istorice – perioada 
ocupației sovietice în Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța prin dimensiunea deportări-
lor staliniste produse asupra populației locale. La fel, reabilitarea memoriei victimelor deportări-
lor staliniste, din necesitatea de a condamna regimul comunist care a însemnat teroare și genocid 
pentru milioane de oameni nevinovați, constituie un scop în sine al acestui studiu. Materialul 
prezentat este colectat de autor în cadrul acțiunii „Expedițiile Memoriei”, ediția 2019, regiunea 
Tjumen. Am atras atenția asupra modului de viață din exil, aflării motivelor pentru care nu au 
revenit la baștină, ori revenirii repetate în Siberia. Vom aduce câteva exemple de astfel de biogra-
fii, care completează și nuanțează tabloul general al fenomenului deportărilor.