Implications for the development

Glasul Națiunii
, 
Literatura și 
arta, Țara, Flux, Dialog
10
. Este de remarcat atitudinea consecventă a personalităților folcloristicii 
românești din Basarabia: Nicolae Băieșu, Andrei Hâncu, Grigore Botezatu, Tudor Colac, cu refe-
rire la subiectul dat. Au fost înaintate scrisori deschise care conțineau propuneri de soluționare 
9
 
Varvara Buzilă, 
Salvgardarea patrimoniului cultural imaterial
, in: 
Akademos
. Revistă de Știinţă, Ino-
vare, Cultură și Artă. 2010, nr. 2(17), p. 46.
10
Mesajul colectivului Institutului de Etnografie și Folclor către dl președinte al Academiei de Știinţe a 
Republicii Moldova, acad. Andrei Andrieș și către dl acad. coord. Haralambie Corbu
, in: Ţara. 1998,
6 iunie; N. Băieșu; G. Botezatu; E. Postolachi; A. Hâncu ș.a. 
Să corectăm greșeala cât nu e prea târ-
ziu
: [despre desfiinţarea Institutului de Etnografie și Folclor: Scrisoare deschisă către președintele 
Academiei de Știinţe a Republicii Moldova, acad. Andrei Andrieș, acad. coord. al Secţiei de Știinţe 
Socio-Umane Haralambie Corbu, președintele Curţii de Conturi Vasile Cozma], in: 
Glasul Naţiunii
. 
1998, 12 august, p. 8; N. Băieșu; G. Botezatu; E. Postolachi; A. Hâncu ș.a. 
Prin lichidarea Institutului de 
Etnografie și Folclor se lovește în destinul neamului românesc
: scrisoare deschisă către Comisia pentru 
Știinţă, Învăţământ, Cultură și Mass-media a Parlamentului Republicii Moldova, in: Ţara. 1998, 14 
august; Raisa Osadci. 
Tăierea capului sau a rădăcinii,
in: Ţara. 1998, 6 iunie; Raisa Osadci. 
Moldova 
poate rămâne fără Institutul de Etnografie și Folclor
, in: 
Flux
. 1998, 31 iulie; Raisa Osadci. 
Institutul 
de Etnografie și Folclor nu mai există
, in: 
Flux
. 1998, 7 august; Grigore Botezatu, 
Folclorul – întruchi-
pare a puterilor sufletești ale neamului
, in: 
Dialog
. 1998, 20 august, p. 8; G. Botezatu; A. Hâncu ș.a. 
Susţinem fondarea Arhivei Naţionale etno-folclorice, 
in: 
Literatura și arta
. 1998, 4 iunie; Ion Severin, 
Durerile noastre eterne
, in: 
Literatura și arta
. 1998, 1 octombrie; Tudor Colac, 
Folclorul în mileniul trei: 
[probleme ale identităţii etno-culturale], in: 
Dialog
. 1998, 3 decembrie, p. 6; Tudor Colac, 
Arhivele 
spiritualităţii noastre
: [referitor la fondarea Arhivei Naţionale de Folclor]: Scrisoare deschisă adresată 
Președintelui Republicii Moldova, Excelenţei sale dlui Petru Lucinschi, in: 
Literatura și arta.
1998, 26 
februarie, p. 6.

---

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 572 ~
și Președinției Republicii Moldova, dar toate aceste acțiuni nu au dat vreun rezultat pozitiv
11
. E 
regretabil faptul, că și astăzi arhivele de folclor ale instituțiilor de cultură din țară se confruntă cu 
diverse probleme: mereu nu ajung surse financiare pentru o infrastructură care să acopere toate 
necesitățile activității de digitizare și recondiționare a materialului arhivistic, pentru sistemul 
centralizat de mentenanță și prezervare a materialului analog, pentru dispozitivele de stocare și 
rulare a informației, pentru personalul specializat, pentru noile instruiri în domeniul conservării 
și prezervării obiectelor de patrimoniu etc. Nu există o atitudine cuvenită nici din partea organe-
lor de conducere a țării, problema respectivă rămânând a fi una de însemnătate minimă. 
Prin urmare, prevederile Convenției UNESCO de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Ima-
terial, dar și cele relatate anterior ne motivează să constatăm că înființarea unei Arhive Naționale 
de Folclor a fost și este încă o problemă de maximă stringență. Ca instituție care să centrali-
zeze tot patrimoniul cultural disponibil la moment necesită estimarea materialelor din toate 
instituțiile deținătoare de tezaur național intangibil din Republica Moldova: Arhiva de Folclor a 
Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al MECC, Arhiva Cabinetului de 
Folclor al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Fondul de Folclor al Centrului Național 
de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, Arhiva de Folclor al Muzeului 
de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, Arhiva Științifică a Muzeului Național de Etnografie și Is-
torie Naturală, Fondul de Aur al Companiei Publice „Teleradio-Moldova”, Fondul de materiale 
sonore ale Uniunii Muzicienilor, Arhiva Națională a Republicii Moldova,Fondurile folclorice ale 
Universităţii de Stat din Moldova, Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și 
ale Universităţii Pedagogice de Stat „A. Russo” din Bălţi
,
precum și arhivele individuale ale unor 
specialiști folcloriști și etnografi. La ora actuală acest patrimoniul cultural imaterial dispersat, 
în mare parte nesistematizat și neprotejat, din punct de vedere tehnic, este doar parțial accesibil 
specialiștilor, dar și publicului interesat (profesori, interpreți de folclor, formații artistice profe-
sioniste și neprofesioniste etc.). Procedura de centralizare e una de durată și chiar dificilă, din 
cauza situației periferice a tuturor arhivelor noastre, dar și a conștientizării minime din partea 
specialiștilor în domeniu a valorii cu adevărat inestimabile pe care o demonstrează acest segment 
de moștenire culturală a poporului nostru.
Discuțiile inițiate cu referire la acest subiect vădesc un punct comun, reiterat de nenumărate 
ori, că amplasarea Arhivei Naționale de Folclor trebuie să fie în mediul academic, unde activează 
folcloriști, etnografi, muzicologi bine instruiți în a respecta prevederile salvgardării elementelor 
de patrimoniu cultural. De aceea, în 2010, a fost inițiat un proiect de cercetare fundamentală și 
aplicativă întitulat