Implications for the development

Biblioteca Ştiințifică Medicală.
Asigurarea instituţiei cu o bibliotecă a fost una inerentă pro-
cesului știinţifico-didactic. În Arhiva USMF „Nicolae Testemițanu” s-au păstrat informații refe-
ritoare la activitatea bibliotecii Filialei nr. 1 a Institutului de Medicină din Leningrad evacuat la 
Kislovodsk. La 1 aprilie 1943, din funcția de șefă a bibliotecii, din cauza reevacuării, s-a eliberat 
funcționara A. Arhanghelsk
30
. Conform Ordinului nr. 141 din 8 septembrie 1945, semnat de S.V. 
Andreev, directorul Institutului de Medicină din Kislovodsk, toți angajații și studenții urmau să 
predea de urgență bibliotecii cărțile, în caz contrar, riscau să rămână fără salariu și, respectiv, 
– fără burse. Șefa bibliotecii, Natalia Kramer, trebuia sa realizeze inventarierea nu mai târziu 
de 14 septembrie și să împacheteze fondul de carte până la 15 septembrie. Responsabil pentru 
transportarea bibliotecii a fost numită Olievskaia*
31
, patrimoniul bibliotecii din Kislovodsk fiind 
expediat spre Chișinău, la 19 septembrie 1945
32
. 
Din anul 1945 și până în prezent, Biblioteca a fost condusă de opt directori: Natalia Kramer 
(1945–1954), Ala Kaminskaya (1954–1960), Efimia Bodrug-Lupașco (1960–1964), Lidia Tro-
fimova (1964–1975), Taisia Legasi (1975–1976, director interimar), Vitalie Dubina (1976–1990), 
Elena Bolganschi (1990–2006), Liubovi Karnaeva (din 2006).
Pornind de la colecția de carte transferată de la Kislovodsk, la Chișinău s-a creat BȘM, în-
fiinţată odată cu noua instituţie de învăţământ, la 20 octombrie 1945. Pentru început, fondul 
Bibliotecii era constituit din 12 666 de exemplare de cărți și reviste, inclusiv colecția de carte a 
22 Ibidem. 
23
Idem, Darea de seamă a rectorului din octombrie 2003.., f. 13.
24
Idem, Darea de seamă a rectorului din 17 octombrie 2012.., ff. 30-31. 
25
Idem, Raportul rectorului din 16 octombrie 2013.., f. 24. 
26
Idem, Darea de seamă a rectorului din 15 octombrie 2014pentru anii 2013–2014, ff. 29-30. 
27
Idem, Darea de seamă a rectorului din 15 octombrie 2003.., f. 13. 
28 Idem, Darea de seamă a rectorului din 16 octombrie 2007.., f. 7. 
29
Idem, Darea de seamă a rectorului din 15 octombrie 2014.., ff. 29-30. 
30
Arhiva Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu” (în continuare AUSMF 
„Nicolae Testemițanu”), I. 4, D. 1, f. 10.
31
* – marcator al lipsei de prenume sau a inițialei prenumelui în document.
32
AUSMF „Nicolae Testemițanu”, I. 4, D. 1, ff. 99-105.

---

Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 495 ~
medicului-bibliofil Richard Koch
33
. Inițial, cărțile încăpeau doar într-o singură sală, iar cititorii 
erau deserviți de patru bibliotecari conduși de N. Kramer
34
.
Conform Hotărârii Biroului CC al PC(b)M din 26 noiembrie 1945, s-a decis ca până la 15 
decembrie 1945 să se pregătească mobila necesară pentru activizarea bibliotecii. Totodată, s-a 
solicitat finanțarea cu câte 2 000 de ruble anual pentru procurarea literaturii străine
35
. 
Specialitatea de bibliotecar, alături de cea a laboranților de la catedrele de anatomie, patanato-
mie, era considerată una desfășurată în condiții nocive de lucru, de aceea personalul era asigurat 
zilnic cu 0,5 l de lapte
36
. 
Un aspect care viza biblioteca ținea de setea de carte sesizată în rândurile studenților: „Bibli-
otecile erau asaltate, sălile de lectură arhipline”
37
; „Profesorii veneau în bibliotecă și ne ofereau 
consultaţii, între orele 9:00–22:00, la solicitarea noastră”
38
. Existau restricții în lecturarea unui 
anumit gen de literatură: „Mi s-a întâmplat pe vremea când eram student. Hotărâsem să merg la 
bibliotecă să-mi perfecţionez un pic franceza, la care bibliotecara mi-a zis că am nevoie de per-
misiunea directorului Institutului pentru a citi literatură în franceză”
39
.
În obligaţiile BȘM intra asigurarea studenților cu literatura necesară pe parcursul sesiunilor
40
. 
Șefii de catedre, împreună cu Biblioteca Universității, stabileau, până la 1 septembrie, lista de li-
teratură recomandată, în conformitate cu planurile de activitate în domeniul învățământului. 
Regulile de consultare, păstrare și restituire a cărților erau dure. În cazul în care era imposibi-
lă restituirea unei cărți împrumutate de la bibliotecă, utilizatorii urmau să achite înzecit prețul 
pierderii
41
. La sfârșitul anului de învățământ, studenții trebuiau să restituite cărțile împrumutate 
de la bibliotecă. Absolvenților nu li se elibera diploma dacă nu achitau restanțele la bibliotecă
42
. 
Printre dificultățile cu care se confrunta noua bibliotecă erau: insuficiența de literatură didac-
tică, completarea anevoioasă a colecției, problema spațiului etc. Ca și alte biblioteci sovietice, și 
cea de la ISMC a fost afectată de ideologizare, politizare. Prevala literatura în limba rusă. În 1988 
fondul de carte în limba română constituia doar 2,8 la sută, în 1995 a fost majorat de cca șase ori 
(16 la sută). În 1995, literatura didactică alcătuia 275 000 de exemplare din fondul total, 35 la sută 
o reprezentau publicațiile în limba română. Dacă în 1988 numărul publicațiilor medicale repre-
zentau 56 la sută, treptat cifra s-a majorat la 83 la sută, în anul 1995. O caracteristică a completării 
fondului de carte, generată de mișcarea de eliberare națională de la sfârșitul anilor 1980, a con-
stituit-o micșorarea achiziției de carte de esență social-politică și care nu corespundea profilului 
de învățământ al instituției. La 1 ianuarie 1995 colecția BȘM însuma circa 780 729 de unități
43
.
33