|
~ 471 ~
Natalia MOROI
doctorand
Universitatea de Stat din Moldova
email: nice.venger80@mail.ru
PROCESE SOCIAL-ECONOMICE ŞI DEMOGRAFICE
ÎN RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN PERIOADA 1965–1985
Summary. Socio-economic and demographic processes in the Moldovan SSR during 1965–
1985.
The economic reforms initiated in the mid-1960s did not substantially contribute to the ampli-
fication of the socio-economic life of the Moldovan R.S.S. Simultaneously with the growing gap in the
socio-economic evolution of the MSSR compared to the USSR average but also compared to other
union republics, the 1970s highlighted another gap, growing in the level of development of the main
areas of Soviet Moldova. Being one of the main producers and suppliers of agri-food products, the
population of Soviet Moldova stood out with a consumption per capita lower by about 27% compared
to the U.R.S.S. and 37% lower than the average in the Russian Federation.
Keywords:
socio-economic, demography, politics, consumption, Soviet Moldova, 1965–1985.
Un anumit rol în încercarea de redresarea situaţiei create la mijlocul anilor ’60 l-a jucat Plena-
ra din martie 1965 a C.C. al P.C.U.S., care a examinat chestiunea „Cu privire la măsurile de nea-
mânat în vederea dezvoltării de mai departe a agriculturii U.R.S.S.”. Noua conducere a U.R.S.S., în
frunte cu Leonid Brejnev, a analizat cauzele diminuării ritmurilor de creștere a producţiei agri-
cole și a adoptat o serie de măsuri, ce vizau crearea unor condiţii favorabile redresării situaţiei.
A fost fixat un plan constant al achiziţiilor de grâu și, concomitent, sporite preţurile de achizi-
ţie la un șir de culturi cerealiere, inclusiv la grâu și secară. A fost, de asemenea, fixată o majorare
cu 50% a preţurilor la grâul achiziţionat supra-plan, iar pentru consolidarea bazei tehnico-mate-
riale a agriculturii au fost alocate circa 71 miliarde ruble, ceea ce constituia echivalentul volumu-
lui dotaţiilor agriculturii și sectorului zootehnic pe parcursul a 19 ani postbelici
1
.
Un nou pas în direcţia aprofundării reformelor economice a fost făcut la plenara din sep-
tembrie 1965 a C.C. al P.C.U.S., care a proclamat independenţa administrării întreprinderilor
industriale, menţinând, cu toate acestea, supremația economică și administrativă a ministerelor
și departamentelor unionale asupra întreprinderilor.
În R.S.S. Moldovenească, reformele iniţiate la mijlocul anilor ’60 s-au rezumat, în mare parte,
la unele remanieri de ordin administrativ, fără a produce careva efecte pozitive asupra economi-
ei. Astfel, în conformitate cu deciziile Plenarei C.C. al P.C.M. din 16 octombrie 1965, în R.S.S.M.
a fost desfiinţat Consiliul Economiei Naţionale („
Sovnarhoz
”) și reintrodus sistemul ministe-
relor, constituit din ministere „unional-republicane”, care erau și cele principale, și ministerele
„republicane”, cu statut inferior.
După 1965, ministerele afacerilor interne, al apărării, justiţiei, comerţului, finanţelor, agri-
culturii, industriei alimentare, bunurilor de consum, controlului industriei de stat, transportului
auto și feroviar, spaţiului aerian, precum și culturii și ocrotirii sănătăţii, – deci, poziţiile-cheie
în R.S.S.M., – se aflau sub supravegherea directă a Moscovei
2
. Pe de altă parte, conform deciziei
aceluiași for de partid, a fost restabilit organul planificării centralizate de stat („
Gosplan
”), – sub-
ordonat, de asemenea, direct Moscovei, – având atribuţia de a elabora planurile de dezvoltare a
economiei R.S.S.M., de a determina ritmurile și proporţiile de dezvoltare ale diverselor ramuri și
subramuri ale economiei, utilizarea raţională a resurselor de muncă etc.
1
Изучение аграрной политики партии в курсе истории КПСС
. Киев, 1988, p. 67.
2
Aspects des relations sovieto-roumaines
, 1967–1971, Minard, Paris, 1971, p. 175.
Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 472 ~
Analiza indicatorilor macroeconomici ai republicilor unionale în cadrul perioadei 1960–1985
denotă inconsistenţa afirmaţiilor, precum că în Uniunea Sovietică s-ar fi reușit o „armonizare” a
nivelurilor de dezvoltare ale acestora. Ca urmare, în U.R.S.S. nu ar mai fi existat periferii naţio-
nale înapoiate
3
. Dimpotrivă, anume în perioada respectivă (1960–1985) se remarcă o diferenţiere
progresivă a nivelului de dezvoltare a celor 15 republici unionale, ceea ce poate fi urmărit după
ritmul de creștere al venitului naţional (%)
4
:
Do'stlaringiz bilan baham: |
