Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 362 ~
tural. Indiferent de confesiunea unei comunități, acest spațiu, destinat înmormântărilor, a rămas
unul extrem de important.
O lucrare principală, care practic a dat startul unor cercetări mai ample și pe teritoriul țării
noastre este cea a lui Erdélyi Lajos
4
, publicată în anul 1980, care avea ca subiect central cimiti-
rele evreiești din România, date uitării și necercetate în contemporaneitate. Autorul cărții, de
profesie fotoreporter, captivat de aceste cimitire aflate într-o stare de degradare continuă, vrea să
semnaleze importanța pe care arta funerară o poate avea în studiul istoriei. Uzitarea unui limbaj
accesibil fiecărui cititor, face ca această lucrare să aibă un impact puternic
asupra celui care o
lecturează. El încearcă să atragă atenția asupra artei prezente atât de proeminent în cimitirele
evreiești existente încă pe teritoriul țării noastre, asupra creației de odinioară cât și a meșterilor
anonimi. Autorul numește aceste cimitire „
muzee în aer liber ale creațiilor populare evreiești din
România”
5
.
Studiul amintit are rolul de a valorifica printr-o documentație fotografică această
comoară culturală ignorată de cei mai mulți dintre noi
6
. Tot în paginile lucrării putem descoperi
o incursiune în ceea ce semnifică comunitățile evreiești pentru poporul român cât și o scurtă
istorie a acestora. Cimitirele evreiești prezentate în acest volum prin documentația fotografică,
precum și pietrele funerare, cu mici excepții, sunt mai vechi de 100 de ani, autorul oprindu-se
asupra pieselor cu o vechime considerabilă premergătoare finelui de secol XIX
7
.
Printre monu-
mentele observate de autor, care însumează un catalog de 103 fotografii din diverse cimitire
8
, se
numără și cele ale cimitirului evreiesc din Alba Iulia, inclusiv cele ale marelui Rabin Ezekiel Ben
Joseph Panet (1783–1845).
Lucrarea prezentată rămâne un exemplu de sursă deosebit de importantă în cercetarea de
față, atât documentația fotografică cât și scurta prezentare a istoriei evreilor din România fiind
de un real folos.
Treptat, atenția cercetătorilor s-a orientat asupra acestor cimitire extrem de valoroase în
toate
zonele României. Moldova, Bucovina, Muntenia dar și Transilvania au beneficiat de atenția isto-
ricilor care au încercat punerea în lumina cititorilor a acestor moșteniri culturale.
Unul dintre proiectele ambițioase desfășurate în literatura de specialitate a fost cel demarat
de Institutul de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol”, care a demarat un proiect special conceput
pentru studierea inscripțiilor medievale și premoderne din Iași
9
. Proiectul a fost susținut prin
intermediul Secției de arheologie medievală a Muzeului de Istorie a Moldovei. În cadrul acestui
proiect s-au remarcat și cercetătorii Stela Cheptea și Ițic Șvaț Kara, care au avut în vedere cerce-
tarea cimitirului Ciurchi din Iași, cimitir atestat din 1711. Proiectul amintit,
extrem de amplu,
a vizat și inscripțiile ebraice ale cimitirului amintit, devenind un obiect de studiu încă actual
10
.
Pe lângă atenția oferită în general cimitirelor evreiești din Bucovina
11
, cimitirul evreiesc me-
dieval din Siret s-a bucurat de o abordare deosebită, arheologul Silviu Sanie
12
oferindu-ne
o ana-
liză amănunțită a acestuia. Analiza cimitirului de la Siret s-a concretizat printr-o lucrare extrem
de amplă care tratează piesele funerare atât din punct de vedere artistic, cât și din perspectivă
epigrafică, inscripțiile fiind transliterate și traduse.
4
Erdély Lajos,
R
é
gi zsidó temetök müvészete
, București, 1980.
5
Ibidem, p. 5-6.
6
Ibidem, p. 7-8.
7
Ibidem.
8
Printre care cimitire din Moldova.
9
I. Kara, Stela Cheptea,
Inscripții ebraice,
in:
Inscripții medievale
și
din Epoca Modernă a României
Orașul Iași
, Academia Română, Filiala Iași,
Centrul de Istorie și civilizație europeană
, Iași, 1994, p. VII.
10
Ibidem.
11
Simon Geissbühler, Ovidiu Morar,
Jüdische Friedhöfe der Bukowina. Ein Bilderbuch für Touristen
und gegen das Vergessen
, București, 2009.
12
Silviu Sanie,
Dăinuire prin piatră. Monumentele cimitirului medieval evreiesc de la Siret
, București,
2000.
Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 363 ~
Pe lângă studiul cimitirului evreiesc din Siret (I) căruia pe lângă lucrarea amintită i-a de-
dicat și anumite articole publicare în revistele de specialitate
13
, același autor a avut în vedere și
monumentele funerare evreiești în sine, îndeosebi referitor la simbolistica utilizată în câmpul
decorului
14
.
Un alt istoric preocupat de problematica cimitirelor evreiești din nord-vestul României este
Felicia Grigorescu, lucrările acesteia având în vedere aspecte ale stării de conservare ale monu-
mentelor funerare evreiești
15
, identificarea unor elemente de individualizare regională
16
precum
și
aspecte ale simbolisticii
17
pieselor funerare.
Un alt cimitir evreiesc care a fost cercetat și inventariat, este cel din Alba Iulia
18
, monumentele
acestuia beneficiind și de un proiect de conservare și restaurare desfășurat anual.
Do'stlaringiz bilan baham: 
