|
P. Halippa
, acest suflet curat și mare, care în dragostea lui pentru
norod n-a lăsat un număr fără ca în ziar să fie scris ceva de dânsul, apoi
Ştefan Ciobanu
, un dis-
tins cărturar al Basarabiei,
Dr. Duscian
, unul dintre inimoșii scriitori și luptători cu scrisul pentru
cauza românească a Basarabiei, profesorul distins și scriitorul fin
Luviu Marian
,
Vasile Horea
și
N. Smochină
studenți cu sufletul mare și cu mintea luminată, harnicul revizor al orașului Chișinău
Teodorescu
, și în sfârșit, poetul talentat sufletul modest și românul de inimă
Iorgu Tudor
care la
foaia noastră are o mare parte de muncă./ Toți acești cărturari cu sufletul curat și cu o plată de
nimic au ținut și au stăruit să împrăștie din sufletul și cunoștințele lor lumina învățăturei în sufletul
norodului lăsat de multe ori uitărei./ Pentru această faptă frumoasă, în pragul anului ce s-a scurs și
a celui ce a venit și care va aduce din cauza împrejurărilor unele schimbări la foaie noastră, ținem
să mulțumim din toată inima sufletelor nobile care înțelegând scopul ce-l urmărim ne-au ajutat
într-un chip așa de măreț./ Dar dacă scrisul are partea lui de mare merit nu trebue să uităm și pe
acele harnice ființe, pe tipografi, care ca albinele, în sălile de tipografie, aduc alături de cărturari
munca lor grea și atât de folositoare scrisului./ Și printre aceștia în primul rând trebue să numărăm
pe d-l
C. Şerban
, șeful atelierului „Glasul Țării” care în totdeauna și cu toată bunavoință a stat la
dispoziția noastră, ca jurnalul să apară cât mai frumos și mai îngijit./ Tuturor deci deopotrivă, încă
odată le aducem în numele ziarului „Soarele” mulțumiri călduroase și le urăm în anul nou toate
fericirile și sănătate deplină, ca cu puteri unite să putem duce mai departe, munca noastră pentru
binele neamului și în deosebi a norodului din Basarabia atât de uitată”
3
.
Din același număr aflăm numele celor ce scriu pentru ziarul „Soarele” la rubrica
La gazeta
noastră scriu
: N. Iorga, Pantelemon Halippa, Ștefan Ciobanu, I. Simionescu, Preotu Fortună,
Neculai Dunăreanu, D-rul I. Duscian, Liviu Marian, Iorgu Tudor, Vasile Harea, N. Smochină,
Șt. Bulat, I. Popovici – institutor, I. Buzdugan, Porfiriu Fală, A. Luțcan și I. Teodorescu
4
. De ase-
meni, pe ultima pagină, în casetă, găsim informații cu privire la tipografia „
Glasul Țării: editură,
librărie, tipografie stereotipie și atelier pentru legătorie de cărți. Librăria este asortată cu tot felul
de cărți literare și reviste române și srăine, rechizite școlare, depozit permanent de hârtie, aceasta
2
Ibidem, p. 872.
3
Soarele, Gazetă săptămânală
, No. 47-48, Chișinău: Tipografia „Glasul Țării” S. A, 16 ianuarie 1923,
p. 1.
4
Ibidem, p. 8.
Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 359 ~
avea sediul în Alexandru cel Bun – pasaj. Tipografia era înzestrată cu mașini și litere noi, executând
orice lucrări și î-și avea sediul în str. Pușchin 48”
5
.
Ziarul, cu dimensiunile 32 × 30 cm, este tipărit cu cerneală tipografică neagră, pe hârtie din
pastă mecanică, în limba română cu caractere latine, pe patru coloane, titlul fiind scris cu litere
mari, îngroșate, pe fondul unui soare ce răsare din spatele unui oraș.
Fig. 2. Caseta de titlu
Ziarele sunt tipărite pe hârtie de foarte slabă calitate de aceea sunt predispuse la decolorare și
fragilizare rapidă, datorită naturii și compoziției hârtiei.
Pasta mecanică, din care este fabricată hârtia de ziar, se obţine mecanic, prin defibrarea buș-
tenilor de lemn sub acţiunea apei fierbinţi și a unui disc abraziv defibrator. Fibrele de celuloză
sunt scurte (au în medie 3-4 mm), groase, inflexibile și nu sunt foarte rezistente. În hârtia obţi-
nută în acest mod rămâne o cantitate mare de lignină, precum și taninuri, sărurile metalice etc.
Conținutul ridicat de lignină ce rămâne în hârtie constituie o problemă deosebită și indică o hâr-
tie instabilă din punct de vedere chimic. Lignina duce la îngălbenirea hârtiei, oxidarea celulozei,
degradarea fotochimică și creșterea acidităţii hârtiei. Hârtiile cu conținut ridicat de lignină sunt
foarte sensibile la lumină, iar lumina – în special lumina solară – este unul dintre cei mai mari
trei dușmani ai hârtiei de ziar. Ceilalți dușmani sunt căldura și umiditatea.
(a)
(b)
(c)
(d)
Fig. 3. Infiltrații de apă (a, b, c) rupturi și fisuri datorate manipulării necorespunzătoare (a,b),
atac fungic și pete de diferite culori (c), îngălbenirea și fragilizarea hârtiei datorită oxidării lanțurilor
celulozice (d).
5
Ibidem, p. 8.
Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 360 ~
Din analiza stării de conservare a ziarelor luate în discuţie se poate concluziona că acestea au
suferit degradări combinate: fizice, chimice, mecanice, biologice și sociale, ca efect al manipulării
și păstrării ziarelor în condiţii necorespunzătoare, al atacului biologic, al infiltrărilor de apă și
creșterii nivelului acidităţii. Acestea au permis stabilirea următoarelor concluzii la analiza stării
de conservare:
Degradări biologice manifestate prin pete de diferite culori apărute în urma unui atac fungic.
Degradări fizico-mecanice ce au dus la îmbătrânirea materialelor componente manifestată
prin pierderea agentului de încleiere ce a dus la scăderea gradului de încleiere în zonele afectate
de infiltrațiile de apă;depuneri de praf și murdărie;pierderi de material suport; fisuri și rupturi
ale materialului suport.
Degradări chimice manifestate prin îngălbenirea și fragilizarea hârtiei datorită oxidării
lanțurilor celulozice; degradări cromatice: pete de grăsime, pete de rugină; creșterea acidității
hârtiei;
Degradări sociale din care au rezultat îndoirea colțurilor; prezența însemnărilor manuscris ce
nu au legătură cu textul și rupturi și fisuri datorate manipulării necorespunzătoare.
După studierea stării de conservare a exemplarelor de la Muzeul Judeţean „Ștefan cel Mare”
Vaslui se fac următoarele propuneri de tratament. Menţionăm faptul că pentru fiecare ziar în
Do'stlaringiz bilan baham: |
