|
STAREA DE CONSERVARE ŞI PROPUNERI DE TRATAMENT
Summary. ”Soarele-weekly sheet for the people’s culture” conservation status and treatment
proposals.
“Ștefan cel Mare» Vaslui County Museum has an important collection of old newspapers
that includes over 75 titles, the oldest being from 1887. Among these important daily testimonies
are some issues of the weekly newspaper «Soarele». Newspapers are printed on very poor-quality
paper, which, due to its nature and composition, is easily degraded. The state of preservation of the
newspapers in question is a satisfactory one, however, we will make some clarifications regarding the
nature of the conservation and restoration treatments that should be applied in the future in order to
preserve these testimonies of history.
Keywords
: newspaper, Basarabia, preservation, restoration, acidic pH.
Gazeta săptămânală „Soarele” a apărut la Chișinău în perioada 30 decembrie 1921 – 24 apri-
lie 1923. Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui deține 13 numere ale acestui săptămânal:
11 numere din anul 1922, respectiv din ianuarie, februarie, martie, mai și decembrie și două
numere din ianuarie 1923.
(a)
(b)
(c)
(d)
Fig. 1. Câteva numere ale ziarului „Soarele”: (a) nr. 3/14 ianuarie 1922; (b) nr. 6/9 februarie 1922; (c)
nr. 12/22 martie 1922; (d) nr. 17/6 mai 1922.
Abonamentul anual avea prețul de 40 lei, pentru autorități suma se ridica la 100 de lei, în
timp ce un număr costa 1 leu. Ziarul era condus de un comitet, avându-l ca redactor pe Ne-
culai Dunăreanu, până la 16 ianuarie 1923, tiparul fiind executat la
Tipografia Societăței Ano-
nime „Glasul Țării”
. De la 7 aprilie 1923 își schimbă subtitlul din
Gazetă săptămânală
în
Foae
săptămânală pentru cultura poporului
1
. În perioada 7 decembrie 1922 –16 ianuarie 1923, sunt
menționați următorii colaboratori: Pantelimon Halippa, Ștefan Ciobanu, I. Simionescu, pr. For-
tuna, dr. I.Duscian, Liviu Marian, Iorgu Tudor, Vasile Harea, N. Smochină,Șt. Bulat, institutor I.
1
Georgeta Răduică, Valeria Trifu, Adriana Raliade,
Publicațiile periodice românești (ziare, gazete,
reviste),
tom. III, Catalog alfabetic: 1919–1924, București: Editura Academiei Republicii Socialiste
România, 1987, p. 871.
Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 358 ~
Popovici, I. Buzdugan, Profiriu Fală, A. Luțcan, I. Teodorescu. În perioada 16 ianuarie – 7 apr.
1923 ziarul are o sincopă în apariție, ca în final, la 24 aprilie 1923 să apară ultimul număr al gaze-
tei. De-a lungul existenței sale, în paginile ziarului
Soarele
vom găsi texte semnate de Gh. Coșbuc,
I. Creangă, Al. Cazaban, P. Dulfu, Mihai Eminescu, Octavian Goga, Șt. O. Iosif, Em. Gârleanu, J.
Bart, D. C. Moruzi, Al. Russo, Th. D. Speranția, C. Sandu-Aldea, Gh. Tutoveanu, Al. Vlahuță, Al.
T. Stamatiad, Duiliu Zamfirescu și Anton Pann
2
.
Numărul 47-48 din 16 ianuarie 1923, deținut de muzeul nostru, este un număr aniversar.
Redăm în continuare articolul de pe prima pagină semnat sub pseudonimul „Soarele” și care este
o sinteză minunată a vremurilor descrise:
„Cu numărul acesta jurnalul nostru închide un an de
viață, și intră în al doilea an al existenței sale. Drumul străbătut de noi în acest timp nu este lung
totuși a fost destul de anevoios și ca orice început noi n-am putut să fim la înălțimea care o dorian
din cauza poate și a lipsei de încurajări pe care ne-a arătat-o publicul./ Căci să fim drepți, statul
nu poate face totul, pentru luminarea norodului, rămâne că și publicul să înțeleagă scopul și nevoia
ce o are el pentru lucrările aducătoare de lumină și să le ajute./ Dar dacă statul ne-a dat pentru
tipărirea foaiei banii ceruți, publicul nu și-a plătit abonamentele, așa că la sfârșitul anului, din 2000
de cititori vedem că abia 100 și au înțeles datoria./ Este dela sine înțăles că în starea aceasta nu
puteam aduce jurnalului îmbunătățirile pe care le doriam./ Astăzi ca să scoți o foaie, ți se pare ușor,
dar când te pui la lucru numai atunci vezi câte îți trebuesc./ Lăsând la o parte tiparul și împărțeal
lui, apoi e scrisul./ Nimeni astăzi nu lucrează de pomană, și după cum lucrătorul care muncește cu
brațele e plătit, tot așa și omul care lucrează cu creerul trebuește să-și primească dreptul lui./ Și la
foaia noastră, slavă domnului că și-au dat munca oameni de mare valoare care fac cinste scrisului
românesc./ Fără să mai vorbim de
Do'stlaringiz bilan baham: |
