Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 347 ~
muzeu viu, în care, pe lângă obiectele colecționate, oaspeții culeg noi experiențe și momente din
viață de la țară, care se mai păstrează în zidurile, tâmplăria și lucrurile vechi
19
.
Cele expuse în textul de mai sus (reflecții asupra practicii europene și cei naționale) permit
să conchidem că turismul este una din puținele ramuri economice ce valorifică non-degradant
potenţialul natural, dar și patrimoniul istoric, cultural sau artistic. În ţară sunt peste 15 mii de
atracţii turistice antropice și peste 300 de arii naturale importante, iar majoritatea din acestea
sunt amplasate în mediul rural. Traseele turistice practicate de agenţii economici includ sub 1%
din numărul total de atracţii turistice, adică există un potențial enorm pentru valorificarea eco-
nomică a acestui tezaur neutilizat în scopuri turistice
20
. Decizia de a da o viață nouă caselor
bătrânești în final poate să aducă la transformări esențiale, crescând numărul de atracții turistice
pe teritoriul țării prin deschiderea unui muzeu sau chiar unei pensiuni. Cercetările efectuate de
noi în satele din sudul țării cu diversitatea sa etnoculturală, lucrul activ cu potențialii actori în
domeniul turismului (traininguri specializate, vizite de studiu organizate) de asemenea pot sti-
mula crearea noilor destinații de vizită și activităţi turistice, în special cu transformarea caselor
tradiţionale în structuri complexe de deservire a turiștilor. Totodată, valorificarea științifică a
caselor tradiționale și utilizarea lor în diverse scopuri economice, turistice și sociale permit des-
chiderea unor noi locuri de muncă, încadrarea tinerilor în diverse activități, implicarea diasporei
în susținerea satului și promovarea obiceiurilor naționale.
Valorificarea potențialului caselor tradiționale poate fi realizată pentru diverse sco-
puri: educațional-științifice, muzeistice, informaționale, turistice, economice etc. Locuința
tradițională, indiferent în ce va fi transformată, devine temelie pentru conservarea și promo-
varea patrimoniului cultural-spiritual, cum ar fi: sărbători calendaristice tradiționale transpuse
în festivaluri în ograda țărănească, reconstrucții de fragmente de ritualuri legate de ciclul vieții
omului, platformă de comunicare pentru oamenii de artă (tabere de creație pentru pictori sau
meșteri populari etc.). Procesul de construcție a casei tradiționale poate deveni o temă captivantă
pentru cei care își doresc, de exemplu, crearea de case educaționale pentru a fi vizitați în mod
regulat de elevii din regiune. Totodată, serviciile oferite aici devin o bază de autofinanțare pentru
conservarea și menținerea acestui patrimoniu tradițional cultural.
Însă ne propunem să revenim la cele expuse la începutul articolului referitor la lipsă până în
prezent în legislația națională unor prevederi, care ar permite ocrotirea monumentelor de creație
populară materială din Republica Moldova, inclusiv în partea de sud. În acest context, ar fi bi-
nevenită adoptarea unei legi destinate salvării și protejării arhitecturii tradiționale din regiunile
Moldovei sau, cel puțin, introducerea unor asemenea măsuri în sus menționată „Legea privind
ocrotirea monumentelor”
21
. Pentru modificarea acestei legi, propunem completarea art. 2 alin.
(2), care are următorul conținut: „Monumente aparte sub formă de bunuri imobile se consideră:
obiectele naturale cu valoare geologică, biologică, zoologică, antropologică, arheologică, etno-
grafică, istorică, clădiri, construcţii, monumente în cimitire, opere de artă monumentală și de
arhitectură, tumuli, stele de piatră, morminte antice izolate, fortificaţii, drumuri antice, poduri
străvechi și apeducte medievale”, cu sintagma: „opere de artă monumentală, de arhitectură și de
arhitectură populară/vernaculară”. În art. 2 alin. (3) cu următorul conținut: „Ansambluri de mo-
numente sub formă de bunuri imobile se consideră: teritorii și landșafturi naturale, ansambluri
și situri arheologice care cuprind cetăţui de pământ, așezări nefortificate (grădiști, așezări antice,
staţiuni ale omului primitiv, grote, peșteri, grupuri tumulare, necropole, straturi cu valoare arhe-
ologică), ansambluri de monumente cu valoare istorică, arheologică sau memorială (memoriale,
19
M. Miron,
Do'stlaringiz bilan baham: 
