Implications for the development

Concluzii:
Impactul Ciumei asupra habitatului uman a fost în mare parte dezastruos pe mul-
tiple dimensiuni ale vieții oamenilor. Totodată, pe timp de ciumă au fost implementate multiple 
norme sanitar-epidemiologice, fiind impusă distanțarea fizică, uneori chiar și geografică, igi-
enizarea corpului uman, salubrizarea satelor și orașelor. În pofida faptului că în societate pre-
dominau numeroase prejudecăți și superstiții, inclusiv vestimentare și alimentare, frica față de 
Ciumă și dorința firească de a supraviețui, îi făceau pe oameni să urmeze, cu seriozitate și res-
ponsabilitate, indicațiile medicilor și ale autorităților în privința respectării normelor sanitar-
epidemiologice. În folclorul românesc sunt reflectate credințele populare și remediile medicinei 
magice în încercarea de a eradica Ciuma, inclusiv prin consumul în exces al usturoiului care avea 
și menirea să-i protejeze pe oameni de forțele malefice, aducătoare de boli și moarte. Cultura sa-
nitară și cunoștințele epidemiologice ale țăranilor români îi determinau să mențină curățenia în 
spațiile individuale de trai și în cele de habitat comunitar, iar persistența a multiple prejudecăți și 
superstiții făcea parte din mentalul și imaginarul colectiv al comunităților, constituind și o parte 
componentă importantă a patrimoniului spiritual românesc.
34
George Coșbuc, 
op. cit
.,p. 60.
35
Ion-Aurel Candrea, 
Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică
, Iași, Po-
lirom, 1999, p. 164; Valentin Arapu, 
Dimensiunea istorico-etnologică a cioclilor în Țara Moldovei (sec. 
al XVIII-lea – începutul sec. al XIX-lea
, in: Revista de Etnologie și Culturologie, Vol. XXV, Chișinău, 
2019, p. 84.

---

Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine