partea I, Cluj Napoca, 2014.
19
Din anii 1804 și 1858.
20
Gheorghe Anghel, Nicolae Josan,
Locuitorii esplanadei fortificației din Alba Iulia în anii 1804 și 1858
,
in:
Apulum,
XXXV / 1998, pl 2; Daniel Dumitran et alii,
Istorii în piatră ...
, p. 8.
21
Rusu,
Alba Iulia
…, p. 99.
22
Ibidem.
23
Dumitran et alii,
Istorii în piatră ...
, p. 8.
24
Ibidem.
25
Ibidem, p. 9,
Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 364 ~
Cele mai vechi pietre funerare se presupune că sunt unele anepigrafe existente aici, extrem
de masive, orizontale, însă acest aspect este în curs de cercetare. Dacă această presupunere se va
certifica, putem spune că cimitirul a funcționat mult mai devreme decât se consideră până în
momentul de față. Conform cercetărilor actuale, prin transliterarea inscripțiilor de pe monu-
mentele funerare, cea mai veche placă funerară a fost datată în anul 1712/1713
26
.
Cimitirul, extins de-a lungul timpului, este împărțit în cinci sectoare (A, B, C, D, E), dintre
care cel mai vechi rămâne sectorul C. În cadrul acestui sector se află și amplasamentului
ohel
-
ului Șef Rabinului Ezekiel Paneth (1823–1845).Cimitirul evreiesc din Alba Iulia rămâne cel mai
vechi din Transilvani, cât și un exemplu de referință al cimitirelor databile în secolul al XVIII-lea.
Proiectul demarat de Universitatea „1 Decembrie 1918”
27
din Alba Iulia, sub coordonarea
istoricului Daniel Dumitran, în colaborare cu Călin Șuteu, Tudor Borșan, Valentin Ștefan și Sido-
nia Petronela Olea, la care au participat grupuri de studenți și voluntari, a avut în vedere studiul
din punct de vedere istoric al cimitirului evreiesc în discuție cât și valorificarea monumentelor
funerare prin restaurarea acestora.
Ajunsă la ediția a VI-a în vara acestui an, tabăra de conservare și restaurare a fost organizată
din dorința de a le prezenta studenților ceea ce reprezintă conservarea activă a monumentelor
funerare, cât și importanța acestei operațiuni. De asemenea, pe lângă cercetarea istorică a acestor
ansambluri de monumente funerare s-a dorit și valorificarea prin restaurare a pieselor, astfel
participanții reușind să intre în contact direct cu exemple ale unor bune practici de restaurare.
S-a încercat atragerea atenției unui public cât mai larg și divers, dorind să aducem în conștiința
urbei necesitatea unor proiecte de acest gen. Încă din anul 2019 tabăra a început să aibă un ecou
mai larg, anul amintit fiind una dintre campaniile cu cei mai mulți voluntari din domenii adia-
cente (arhitecți, proiectanți, persoane din administrația publică, foști studenți, ș.a.m.d.).
În ceea ce privește aspectele tehnice ale desfășurării taberei de restaurare s-a urmărit parcur-
gerea etapelor necesare restaurării bunurilor culturale din piatră. Piesele funerare au fost selec-
tate premergător fiecărei campanii, încercându-se alegerea pieselor cât mai divers, în funcție de
starea de conservare, tipologie, cât și prin prisma datării timpurii (identificate inițial din punct
de vedere tipologic).
Participanții din cadrul șantierului au reușit să învețe, în linii mari, să diagnosticheze o piesă,
să o analizeze, să îi identifice starea de conservare, cât și să intervină asupra ei, cu cea mai mare
atenție și sub atenta supraveghere a restauratorilor implicați.
Principala problemă a monumentelor aflate în aer liber, indiferent de natura lor, este atacul
biologic pregnant, prezent în proporție de minim 80% pe bunurile culturale în cauză. Materialul
litic din care sunt confecționate piesele funerare, calcar de factură locală, este un alt aspect pro-
blematic dacă luăm în considerare rezistența mecanică a acestuia, care este una slabă.
Bunurile culturale din partea istorică a cimitirului evreiesc din Alba Iulia, într-un procent
mare dispun de o serie de degradări mecanice extrem de des întâlnite la acest tip de suport, mai
precis: exfolieri, gonflări, solziri, fisuri criptice, microfisuri și pierderi de material petrografic
28
.
În foarte multe situații, porțiuni ale pieselor prezentau un strat extrem de pulverulent care nece-
sita o preconsolidare în mod imperios.
Propunerile de conservare și restaurare au fost implementate în funcție de fiecare piesă în
parte, raportat la starea de conservare a acesteia. Principalele etape de restaurare propuse au
26
Pentru transliterare am avut sprijinul d-lui Lucian Herșovici și al d-lui Mordechai Friedman, care
până în momentul de față au transliterat inscripțiile a 12 piese funerare. De asemenea, prin colabo-
rarea cu d-l Mordechai Friedman am reușit să datez o serie de monumente funerare din cimitirul
evreiesc din Alba Iulia dar și din cel de la Aiud, urmând ca în viitor colaborarea să includă și o muncă
de restaurare asupra monumentelor din cadrul altor cimitire.
27
Facultatea de Istorie și Filologie, Departamentul de Istorie, Muzeologie și Arheologie.
28
Iulian Olteanu,
Piatra în patrimoniul românesc – Degradări specifice și tratamente adecvate,
Bucu-
rești: Editura ACS, 2015, p. 43-44.
Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 365 ~
fost: preconsolidarea
29
, curățarea
30
, biocidarea
31
, consolidarea, reîntregirea volumetrică, retușul
cromatic și hidrofobizarea.
Tratamentele impuse cât și etapele necesare curățării au fost aplicate de participanți conform
normelor și eticii de conservare și restaurare
32
, sub îndrumarea restauratorilor implicați și sub
atenta lor supraveghere. S-a încercat prezentarea pe îndelete a riscurilor unor acțiuni neadecvate
stării inițiale a pieselor, a modului în care se acționează asupra lor. Fiecare proces de conservare
activă a fost explicat, iar studenților li s-a pus la dispoziție un suport de curs elementar, redactat
de Sidonia Petronela Olea, care conține informațiile necesare participanților.
Se urmărește continuarea acestui proiect inițiat în anul 2014, prin realizarea în fiecare an a
unei tabere de conservare și restaurare
33
, sperând ca în viitor aceasta să aibă un ecou mai larg.
Dorim ca acest exemplu să fie urmat și în alte zone, iar aceste ansambluri de monumente,
muzee
în aer liber
, să fie valorificate în timp prin restaurare și păstrate pentru cât mai mult timp.
29
În special în cazul pieselor care prezentau un suport litic cu o stare de conservare precară. Exfolierea
stratului superior prelucrat, în special în cazul câmpurilor, a reprezentat o problemă deosebit de deli-
cată cu care ne-am confruntat destul de des. Desprinderea cornișei pieselor funerare, expusă și extrem
de solicitată datorită climatului din această zonă, a facilitat această exfoliere a suportului petrografic.
30
Desfășurată în mai multe etape, utilizându-se treptat curățarea mecanică (prin uzitarea spatulelor
de plastic și lemn, a instrumentarului medical, a periilor medii și moi), fizico-mecanică (curățarea cu
abur și prin micro-sablare – selectiv, unde atacul biologic reprezentat de licheni a persistat) și chimică
(prin utilizarea compreselor cu carbonat de amoniu, acid tricarboxilic diluat în apă demineralizată,
pastă pe bază de florură de amoniu), în funcție de depunerile existente pe suport.
31
Aplicată integral în două etape, pentru stoparea atacului biologic și ulterior cu scop de prevenție.
32
Cesare Brandi,
Teoria restaurării
, București: Meridiane, 1996, p. 105.
33
Din motive obiective, în anul 2017 nu a avut loc tabăra.
Fig.1. M135 – Etape de curățare
Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 366 ~
Fig. 2 . M 2936. Etape de lucru: curățarea mecanică a atacului biologic pregnant
Fig. 3. M 6037 – Piesa în diverse etape de lucru (relipirea unei plese și reîntregiri volumetrice
ale suportului lacunar)
Conferință științifică internațională, Chișinău, 22-23 septembrie 2020, ediția a II-a
~ 367 ~
Fig. 4. M 10538 – Etape de lucru
Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
Do'stlaringiz bilan baham: |