Patrimoniul cultural de ieri: implicații în dezvoltarea societății durabile de mâine
~ 346 ~
PAR, 2011). Rețeaua a fost creată de proprietarii unor colecții etnografice private și muzee din
mediul rural, care în perioada 2008–2011 au beneficiat de un program cultural inițiat și susținut
de Muzeul național al țăranului român
11
. Aceste
muzee private
au confirmat ipoteza că e po-
sibilă restaurarea și valorificarea turistică atât a caselor construite din piatră și lemn, cât și a
construcțiilor din materiale mai puțin durabile, cum ar fi lampacii și acoperite cu stuf și paie.
Anexele gospodărești în asemenea muzee „vii” se folosesc drept loc pentru ateliere pentru de-
monstrarea meșteșugurilor tradiționale locale. Astfel, anume muzeele păstrează și promovează
specificul culturii locale, care a suferit în perioada regimului comunist în România
12
.
În ultimii ani, o asemenea tendinţă a luat amploare și în Republica Moldova, preponderent,
în partea centrală a ţării, acolo unde turismul rural ca activitate economică este promovat și mai
dezvoltat. Încurajați de creșterea fluxului de vizitatori în Republica Moldova, unele sate (în mare
parte, din preajma unor obiecte de interes turistic major) au început să promoveze tradițiile și
obiceiurile vechi sau chiar uitate. Astfel, se organizează festivaluri cu specific tradițional, se des-
chid ateliere de meșteșuguri tradiționale locale, se înființează formațiuni de muzică tradițională
13
.
În paralel, are loc și procesul de restaurare a unor clădiri de importanță istorică și culturală sau a
caselor vechi tradiționale, dar acest lucru este sporadic și nu are un plan bine chibzuit, inițiativa
în cele mai dese cazuri aparținând unor persoane private sau autorităților publice locale
14
.
Unii oameni din satele Republicii Moldova deja de mulți ani și-au deschis propriile case pen-
tru a primi oaspeți, în acest fel turiștii pot experimenta viața într-o casă rurală, pot mânca bu-
cate tradiționale gătite de gazdă din produse locale, deoarece utilizarea caselor vechi în scopuri
turistice permite o promovare activă nu doar a ceea ce înseamnă tradiție în aspectul arhitecturii
și spiritualității, ci și prin bucătăria locului. Turiștii pot interacționa și cunoaște gazda lor și oa-
menii din zona respectivă (Pensiunea „Casa verde” din s. Trebujeni, raionul Orhei, Pensiunea „La
gura cuptorului” cu „Muzeul Pâinii” și „Casa dorului” din s. Văleni, raionul Cahul, Pensiunea
„Găgăuz Sofrasi” din s. Congaz, UTAG)
15
. Pentru alții, casa părintească a devenit o inspirație
pentru a construi din temelii pe lângă ea o pensiune nouă, dar păstrând în centrul complexu-
lui acea căsuță mică tradițională de la care totul s-a început (Pensiunea „Hanul lui Hanganu”,
s. Lalova, raionul Rezina)
16
. În alte cazuri antreprenorii autohtoni au investit surse financiare în
case bătrânești, transformându-le într-un complex turistic rural pe teritoriul unui sat din centrul
Moldovei (Pensiunea „Eco-resort Butuceni” din s. Butuceni, raionul Orhei)
17
.
Un avantaj reprezintă faptul că aici (în muzeu sau pensiune) își pot găsi un nou adăpost multe
obiecte vechi specifice localității. Fiecare casă ţărănească veche din Republica Moldova este un
mic muzeu popular, unde autenticul este păstrat și transmis peste vremuri: muzeul „Casa părin-
tească” din s. Palanca, raionul Călărași, muzeul din Complexul „Vatra strămoșească” din s. Vatici,
raionul Orhei, Muzeul „Curtea țărănească” din s. Văleni, raionul Cahul etc.)
18
. Aceste locuri in-
spiră și ajută în înțelegerea importanței păstrării și promovării tradiției locale. Aici
ai parte de un
11
Do'stlaringiz bilan baham: