Dicţionar geografic universal de nume propriu


Bouru. Deal în Podişul Central Moldovenesc, cu altitudinea de 466 m, la N de Valea Bârladului şi la E de Valea Siretului. Bou-Saâda



Download 2,83 Mb.
bet35/44
Sana02.02.2017
Hajmi2,83 Mb.
#1677
1   ...   31   32   33   34   35   36   37   38   ...   44

Bouru. Deal în Podişul Central Moldovenesc, cu altitudinea de 466 m, la N de Valea Bârladului şi la E de Valea Siretului.

Bou-Saâda. (busada). Loct. situată în N Algeriei, la NV de oraşul Biskra.

Bou Salem. (bu salem). Loct. în NV Tunisiei, la VSV de Tunis.

Bouse Wash. (bas oş). Râu în SV S.U.A. (Arizona), afluent al fluviului Colorado.

Boussac. (busac). Loct. aflată în centrul Franţei, la V de Montluçon.

Boussé. (buse). Loct. în Bourkina Faso, la NV de Ouagadougou.

Boussens. (buso). Loct. în S Franţei, pe Garonne, la SE de loct. Aurignac.

Boussières. (busier). Loct. în E Franţei, la SV de Besançon.

Bousso. (buso). Loct. în Ciad, la SE de N´Djamena.

Boussu. (busu). Loct. în Belgia, în V ţării, la VSV de oraşul Mons.

Boutigny-sur-Essonne. (butinii siur esan). Loct. situată la S de Paris (Franţa).

Boutilimit. (butilimit). Loct. situată în SV Mauritaniei, la SE de oraşul Noukchott.

Boutonne. (buton). Râu în V Franţei, afluent al râului Charente, cu care confluează amonte de oraşul Rochefort.

Bouttencourt. (butoncu). Loct. în N Franţei, la VNV de oraşul Amiens.

Bouvet (Bouvetoya). (buve). Ins. în S Oceanului Atlantic, având suprafaţa de 58,5 kmp. Relieful este vulcanic, cu altitudinea maximă de 935 m. Nu este locuită. Depinde de Norvegia.

Bouvières. (buvie). Loct. în SE Franţei, la SE de oraşul Valence.

Bouvines. (buven). Loct. în N Franţei.

Bouxwiller. (bucsvii ie). Loct. în Franţa, la NV de Strasbourg.

Bou Yala. (bu iala). Loct. în VNV Algeriei, la graniţa cu Maroc.

Bouza. (buza). Loct. în SSV Nigerului, la SE de oraşul Tahoua.

Bouzanne. (buzen). Râu în Franţa, afluent al râului Anglin.

Bouzonville. (buzonvil). Loct. în NE Franţei, la NE de oraşul Metz.

Bova. Loct. în SV Italiei peninsulare, la SE de oraşul Reggio di Calabria.

Bovalino. Loct. în SV Italiei peninsulare, pe ţărmul Mării Ionice, la NE de Reggio di Calabria.

Bova Marina. Loct. în extremitatea SV a Italiei peninsulare, la Marea Ionică.

Bovec. (boveţ). Loct. în NV Sloveniei, pe râul Socia, aproape de graniţa cu Italia.

Bóveda. (voveda). Loct. în NV Spaniei, la SE de oraşul Lugo.

Bovegno. (bovenio). Loct. în N Italiei, la NNE de Brescia şi la V de lacul Garda.

Bovenden. (bovindin). Loct. în Germania, la NE de Göttingen.

Bovenkarspel. (bovencarşpel). Loct. situată în NNV Olandei, pe ţărmul V al lacului Ijsel.

Bovenkerk. 1. Loct. în Olanda, la S de Amsterdam. 2. Polder la S de Amsterdam (Olanda).

Boves. 1. (bov). Loct. în N Franţei, la SE de Amiens. 2. (bovis). Loct. în Italia, la S de Cuneo.

Bovey. (bovii). Loct. situată în NV S.U.A. (Minnesota), la NV de Duluth.

Bovill. (bove). Loct. în S.U.A. (Idaho), la SE de oraşul Spokane.

Bövinghausen. (beovinghauzăn). Loct. în Ruhr (Germania), la SV de Dortmund.

Bovino. Loct. în Italia, în SE peninsulei, pe râul Cervaro, la SV de Foggia.

Bovolone. Loct. în Italia, la SE de Verona.

Bovril. (movril). Loct. în NE Argentinei, la NE de oraşul Santa Fe.

Bow. (bau). 1. Râu în NNV Australiei, cu vărsare în Lake Argile. 2. Râu în Canada, afluent al râului South Saskatchewan. 3. Cartier al Londrei (Anglia-Marea Britanie).

Bowang. (bouang). Loct. în E Chinei, la S de oraşul Nanjing.

Bowbells. (baubles). Loct. în S.U.A. (Dakota de Nord), la NV de oraşul Minot.

Bowden. (baud). Loct. în Canada (Alberta), la NE de Calgary.

Bowdon. (baudăn). Loct. în S.U.A. (Dakota de Nord), la NE de oraşul Bismarck.

Bowen. (bauăn). 1. Loct. în V Argentinei, la SE de oraşul San Rafael. 2. Loct. în NE Australiei, pe ţărmul Mării Coralilor. 3. Râu în NE Australiei, cu vărsare în Marea Coralilor (Pacific) la SE de oraşul Townsville. 4. Ins. în Antarctica, în Oceanul Indian, la E de Antarctida.

Bowen Downs. (băuăn dans). Loct. în NE Australiei, la NE de oraşul Longreach.

Bowen Field. (băuăn fild). Loct. în statul Haiti (Ins. Haiti).

Bowen Mountains. (băuăn mauntins). Lanţ montan în SE Australiei în cadrul Munţilor Marii Cumpene de Apă.

Bowenville. (băuăn vil). Loct. în E Australiei, pe râul Condamine, la NV de oraşul Toowoomba.

Bowers Mountains. (păuers mauntins). Lanţ montan în cadrul Munţilor Transantarctici din Antarctica.

Bowie. (bauii). 1. Loct. în S.U.A. (Arizona), la NE de Tucson. 2. Loct. în S.U.A. (Maryland), la E de oraşul Washington. 3. Loct. în S.U.A. (Texas), la NV de Dallas.

Bow Island. (bău ailend). Loct. în Canada (Alberta), la SE de Calgary.

Bowkan. (boucan). Oraş în NV Iranului, la SE de Lacul Urmia.

Bowling Green. (bauling grin). 1. Loct. în SE S.U.A. (statul Kentucky), la SE de Louisville. 2. Loct. în S.U.A. (Missouri), la NV de St. Louis. 3. Loct. în S.U.A. (Ohio), la SV de lacul Erie şi de Toledo. 4. Loct. în E S.U.A. (Virginia), la SV de Washington.

Bowling Green Bay. (bauling grin bei). 1. Golf al Mării Coralilor în NE Australiei. 2. Parc Naţional în NE Australiei, la V de golful cu acelaşi nume (1).

Bowman. (baumăn). 1. Ins. în Antarctica, în Oceanul Indian, la E de Antarctida. 2. Loct. în N S.U.A. (Dakota de Nord), la SV de Bismarck. 3. Pen. a Pen. Antarcticii în Marea Weddel.

Bowmanville. (baumanvil). Loct. în Canada, pe ţărmul lacului Ontario, la NE de Toronto.

Bowmansville. (băumensvil). Loct. în S.U.A. (New York), la SV de oraşul Reading.

Bowmont Water. (bomănt oter). Râu în SE Scoţiei şi NE Angliei (Marea Britanie), afluent al râului Tweed.

Bowmore. (baumor). Loct. în V insulei Islay (Marea Britanie), la golful Indaal (Atlantic).

Bowral. (baurel). Loct. în SE Australiei, la SV de Sydney.

Bow River Aboriginal Land. (bau rivă aboriginel lend). Parc Naţional în NV Australiei, la SV de Lacul Argyle.

Bowron. (băurăn). Râu în Canada (Columbia Britanică), afluent al râului Fraser.

Bowron Lake Provincial Park. (băurăn leic provinciel pac). Parc Naţional în Canada (British Columbia), în Munţii Columbia.

Bowser Lake. (bazăr leic). Lac în V Canadei (Columbia Britanică), la V de Munţii Skeena.

Bowsman. (basmăn). Loct. în Canada (Manitoba), la V de Lacul Winipegosis.

Boxberg. (bocsbag). 1. Loct. în Germania, la SV de oraşul Würzburg. 2. Loct. în E Germaniei, la NE de Dresden.

Boxholm. (boşholm). Loct. în S Suediei, la E de lacul Vätern şi la V de Linköping.

Boxing. Loct. în E Chinei, la NNE de oraşul Zibo.

Boxmeer. (boşmir). Loct. în Olanda, în E ţării, pe râul Maas, la SE de Nijmegen.

Boxtel. (boştel). Loct. în S Olandei, la NV de Eindhoven.

Boyabat. Loct. în N Turciei asiatice, pe râul Gökirmak, la V de oraşul Samsun.

Boyacá. (moiaca). 1. Loct. situată în Columbia centrală, cu circa 10 000 loc. 2. Reg. adm. în Columbia, cu centrul la Tunja.

Boya Hills. Lanţ muntos în SE Sudanului.

Boyalik. Loct. situată în V Turciei europene, la NV de Istanbul.

Boyan. Loct. în V insulei Batam (Indonezia), la str. Bulange.

Boyang. Oraş în E Chinei, la NE de oraşul Nanchang.

Boyarka. Loct. în Ucraina, la SV de Kiev.

Boyce. (bois). Loct. în S.U.A. (Louisiana), la NV de oraşul Alexandria.

Boyd. (boid). Râu în ESE Australiei, afluent al râului Nymboida.

Boydton. (boidtăn). Loct. în E S.U.A. (Virginia), pe ţărmul N al lacului de acumulare Kerr (de pe râul Roanoke), la SV de Richmond.

Boyellé. (boiele). Loct. în NE Congo-ului, pe Oubangui, la graniţa R.D. Congo.

Boyertown. (boiertaun). Loct. în S.U.A. (New York), la E de oraşul Reading.

Boykins. (boichins). Loct. situată în E S.U.A. (Virginia), la SV de Norfolk.

Boyle. (boil). Loct. în Irlanda, în NV, pe râul Shannon, la SE de oraşul Sligo.

Boyne. (boin). 1. Râu în E Australiei, cu vărsare în Pacific la Gladstone. 2. Râu (112,5 km) în NE Irlandei, cu vărsare în Marea Irlandei.

Boyne City. (boin sitii). Loct. în S.U.A. (Michigan), la S de Harbor Springs.

Boyni Qara. (boinii cara). Loct. în N Afganistanului, la SSV de oraşul Mazar-e-Sharif.

Boynton. (boiintăn). Loct. situată în S.U.A. (Oklahoma), la SE de oraşul Tulsa.

Boynton Beach. (bointăn bici). Loct. în S.U.A. (Florida), pe ţărmul Oc. Pacific, la S de oraşul West Palm Beach.

Boyo. (boio). Loct. în S Rep. Centrafricane, la E de oraşul Bambari.

Boyoma (Stanley). (boioma, stenlii). Cascadă în R.D. Congo, pe Congo (Lualaba), la SE de Kisangani.

Boysen Reservoir. (boizăn rezervoar). Lac de acum. în S.U.A. (Wyoming), pe râul North Platte.

Boyuibe. (moiuvii). Loct. în SE Boliviei, la S de Santa Cruz.

Böyük Hinaldağ. (beoiuc hinalda). Vârf (3 367 m) în V Azerbaidjanului, la E de Lacul Sevan.

Böyük Kirs Daği. (beoiuc chirs daii). Vârf (2 725 m) în SV Azerbaidjanului.

Boyup Brook. (boiap bruc). Loct. în SV Australiei, la SSE de Perth.

Bozan. Loct. în NV Turciei asiatice, la ENE de oraşul Eskişehir.

Božava. (bojava). Loct. în NE Ins. Dugi Otok (Croaţia), în zona Zadar.

Bozburun. 1. Loct. în SV Turciei asiatice, în Pen. cu acelaşi nume, în dreptul Ins. Symi (Grecia). 2. Pen. în SV Turciei asiatice.

Bozcaada. 1. Loct. în insula omonimă (Turcia). 2. Ins. a Turciei, situată în Mediterana, în dreptul localităţii Kumburun.

Bozdağ. (bozda). Vârf (1 218 m) în V Turciei asiatice, la V de oraşul Izmir.

Boz Dağlari. (boz dalarii). Lanţ montan în V Turciei asiatice, la SE de oraşul Izmir.

Bozdoğan. (bozdoan). Loct. în SV Turciei, la S de Nazilli.

Bozel. (bozele). Loct. în ESE Franţei, la ESE de oraşul Chambéry.

Bozeman. (bozmen). Loct. situată în NV S.U.A. (Montana), pe râul Yellowstone.

Boževac. (bojevaţ). Loct. în E Serbiei, la NV de Petrovac.

Bozhou. Loct. în E Chinei, la SV de oraşul Huaibei.

Božica. (bojiţa). Loct. în SE Serbiei, aproape de graniţa cu Bulgaria, la E de Priboj.

Bozieni. Com. în jud. Neamţ, cu circa 3 000 loc. Satele componente: Bozieni, Băneasa, Crăieşti, Cuci, Iucşa.

Bozijeni. Loct. în Republica Moldova, pe râul Kogilnik, la SV de Chişinău.

Bozkir. Loct. în SSV Turciei asiatice, la SV de Konya.

Bozioru. Com. în jud. Buzău, cu circa 1 500 loc. Satele componente: Bozioru, Buduile, Fişici, Găvanele, Gresia, Izvoarele, Nucu, Scăeni, Ulmet, Văvălucile.

Bozót. 1. Canal la SSV de lacul Balaton (Ungaria). 2. Pârâu în Ungaria, la SE de lacul Balaton, afluent al râului Sió.

Bozouls. (bozul). Loct. în S Franţei, la NE de Rodez.

Bozoum. (bozum). Loct. în V Republicii Centrafricane, pe râul Sanaga.

Bozova. Loct. în SSE Turciei asiatice, la NE de oraşul Gaziantep.

Bozovici. Com. în jud. Caraş-Severin, cu aproape 3 700 loc. După această loct. s-a dat a doua denumire a depresiunii Almăjului (Depresiunea Bozovici). Satele componente: Bozovici, Poneasca, Prilipeţ, Valea Minişului.

Bozshakol. (bojhacol). Loct. situată în NE Kazahstanului, la NE de capitala Astana.

Bozsok. (bojoc). Loct. în NV Ungariei (Vas), la NV de Szombathely, la graniţa cu Austria.

Bozsurica. (bojuriţa). Loct. în N Bulgariei, pe râul Vit, la NV de Pleven.

Bozsva. (bojvo). Pârâu (23,4 km) în NE Ungariei, afluent al râului Bodrog. Izvorăşte din Munţii Zemplény.

Boztepe. Loct. în centrul Turciei asiatice, în Podişul Anatoliei, la SE de Ankara.

Boztumsyk. Loct. în centrul Kazahstanului, la SV de Astana.

Bozum. Loct. în N Olandei, pe râul Zwette, la SV de oraşul Leeuwarden.

Bozüyük. (boziu iiuc). Loct. în NV Turciei asiatice, între oraşele Bursa (la NV) şi Eskişehir (la SE).

Bozyazi. (boziazii). Loct. în S Turciei asiatice, pe ţărmul Mediteranei, în dreptul Ins. Cipru.

Bozzai. (bozoii). Loct. în NV Ungariei (Vas), aproape de Szombathely.

Bozzolo. (boţolo). Loct. în N Italiei, pe râul Oglio, la E de Cremona.

Bra. Loct. în NV Italiei, la SE de Torino.

Braak. Cartier al oraşului german Hamburg.

Braan. Râu în SE Scoţiei (Marea Britanie), afluent al râului Trummel.

Braås. (braos). Loct. în SE Suediei, la NE de oraşul Växjö.

Brabant. 1. Ins. în Antarctica, lângă Ins. Palmer (S.U.A.). 2. Relief deluros în SE Belgiei, între Brüssel şi Charleroi. Aici se află provincia istorică cu acelaşi nume.

Brabant Wallon. (brabon valu). Reg. adm. în Belgia, cu centrul la Wavre.

Brabova. Com. în jud. Dolj, cu peste 2 200 loc. Satele componente: Brabova, Caraiman, Mosna, Răchiţa de Jos, Urdiniţa, Voita.

Brač. (braci). 1. Ins. în Marea Adriatică, în largul coastei Dalmaţiei, la SV de Split. Suprafaţa măsoară 396 kmp, cu circa 15 000 loc. Oraşul principal este Supetar. Relieful este de platou carstic cu altitudinea maximă de 778 m. 2. Canal maritim natural situat între ins. croată Brač şi ţărmul dalmaţian.

Bracadale. (brechedel). Golf în V insulei Skye (arhipelagul Hebride), în Marea Hebrida (Oceanul Atlantic).

Bracciano (braciano). 1. (sau Sabatino). Lac în Italia centrală (Lazio), în Munţii Sabatino. Suprafaţa este de 57,5 kmp iar adâncimea maximă este de 160 m. 2. Hidrocentrală la NV de Roma.

Bracebridge. (bresbridgi). Loct. în SE Canadei, la N de Toronto, la E de lacul Huron.

Bračevac. (bracevaţ). Loct. situată în V peninsulei Istria (Croaţia).

Brach. (braci). Loct. în partea central-vestică a Libiei, la E de oraşul Edri, în deşert.

Brachelen. (brahelen). Loct. în VNV Germaniei, la SV de Düsseldorf, aproape de graniţa cu Olanda.

Bracieux. (brasieo). Loct. în Franţa, la SE de oraşul Blois.

Bräcke. (breche). Loct. găsită în centrul Suediei (în regiunea Jämtland).

Brackel. (bacheo). Loct. în regiunea Ruhr, la E de Dortmund.

Brackenheim. (bachinhaim). Loct. situată în Germania, la NE de Karlsruhe.

Brackley. (breclii). Loct. în Anglia (Marea Britanie), la NE de oraşul Osford.

Bracknell. (brecnăl). Loct. în SE Angliei, la V de London.

Bracknell Forest. (brecnăl forest). Reg. adm. în Anglia (Marea Britanie), la SV de Londra, cu centrul la Bracknell.

Brackoe Vodohranilišče. (bracoe vodohranilişce). Lac de acum. în Siberia (Rusia), la SE de oraşul Bratsk.

Brackwede. (bracvide). Loct. situată în NV Germaniei, la SV de Bielefeld.

Braço de Prata. (brasu de prata). Loct. lângă Lisabona (Portugalia).

Braço Forte. (brasu forcii). Ins. lângă Rio de Janeiro (Brazilia).

Braço Menor do Rio Araguaia. (brasu minor diu araguaia). Râu în centrul Braziliei, braţ al râului Araguaia.

Bracovce. (bracovţe). Loct. în SE Slovaciei.

Brad. 1. Depresiune în Munţii Apuseni, pe valea superioară a Crişului Alb, între Munţii Bihor la N şi Munţii Metaliferi la S. Suprafaţa este de 320 kmp. Cuprinde trei compartimente: Vârfurile în NV, Hălmagiu-Vaţa în partea centrală şi Brad în SE. 2. Oraş în depresiunea care îi poartă numele, în jud. Hunedoara, pe Crişul Alb, cu circa 20 000 loc. Satele componente: Mesteacăn, Potingani, Ruda-Brad, Ţărăţel, Valea Bradului. Are comuna suburbană Crişcior (satele componente: Crişcior, Barza, Valea Arsului, Zdrapţi).

Brada. Loct. în SV Poloniei, în Silezia Superioară, la SE de Zabrze.

Bradano. Râu (120 km) în SE Italiei, ce se varsă în Golful Taranto.

Braddon. (bredăn). Cartier al capitalei Uniunii Australiene, Canberra.

Brădeanu. Com. în jud. Buzău, cu circa 3 200 loc. Satele componente sunt: Brădeanu, Mitropolia, Smârdan.

Brădeni. Com. în jud. Sibiu, cu circa 1 800 loc. Satele componente: Brădeni, Retiş, Ţeline.

Bradenton. (bredintăn). Loct. în V peninsulei Florida (S.U.A.), la SV de Tampa.

Brădeşti. 1. Com. în jud. Dolj, cu aproape 4 800 loc. Satele componente sunt: Brădeşti, Brădeştii Bătrâni, Meteu, Piscani, Răcarii de Jos, Tatomireşti. 2. Com. în jud. Harghita, la confluenţa râului Brădeşti cu Târnava Mare, cu circa 3 800 loc. Este com. suburbană a municipiului Odorheiu Secuiesc. Satele componente: Brădeşti, Târnoviţa, Satu Mare.

Bradford. (bradfăd). 1. Oraş în centrul Marii Britanii (Anglia), la V de Leeds, cu aproape 500 000 loc. 2. Reg. adm. în Anglia (Marea Britanie). 3. Loct. în Canada, la NV de Toronto. 3. Loct. în S.U.A. (Arkansas), la VNV de Memphis. 4. Loct. în S.U.A. (Ohio), la VNV de Columbus. 5. Loct. în S.U.A. (Pennsylvania), la NV de oraşul Smethport. 6. Loct. în S.U.A. (Vermont), pe râul Connecticut, la SE de oraşul Montpelier.

Bradley. (bradlii). Loct. situată în S.U.A. (California), la SE de oraşul Salinas.

Bradley Beach. (bradlii bici). Loct. în S.U.A. (New Jersey), pe coasta atlantică, la S de oraşul New York.

Bradninch. (bradninci). Loct. în SV Angliei (Marea Britanie), la NE de oraşul Exeter.

Bradovica. (bradoviţa). Vârf (2 492 m) în Munţii Tatra Mare (Slovacia).

Bradshaw. (bradşoo). Loct. situată în S.U.A. (Carolina de Nord), la SSV de Charleston.

Bradu. Com. în jud. Argeş, cu circa 4 700 loc. Administrativ Este com. suburbană a municipiului Piteşti. Satele componente: Bradu, Geamăna.

Brăduleţ. Com. în jud. Argeş, cu peste 2 500 loc. Satele componente: Brăduleţ, Alunişu, Brădetu.

Bradului, Vârf. Culme muntoasă (1 033 m) în N Depresiunii Maramureş, la graniţa cu Ucraina, la V de Sighetu Marmaţiei.

Brăduţ. Com. în jud. Covasna, cu peste 4 200 loc. Satele componente: Brăduţ, Doboşeni, Filia, Tălişoara.

Bradwell. (bradvăl). Centru minier (huilă) în SE Angliei, la SE de Londra.

Bradwell Waterside. (bradvăl votersaid). Loct. în SE Angliei (Marea Britanie), la NE de oraşul Southend-on-Sea.

Brady. (bredii). Loct. în S.U.A. (Texas), la SE de San Angelo.

Braemar. (breemaa). Loct. în E Scoţiei (Marea Britanie), pe râul Dee, la SV de Aberdeen.

Brăeşti. 1. Com. în jud. Botoşani, cu circa 2 200 loc. Satele componente: Brăeşti, Poiana, Popeni, Vâlcelele. 2. Com. în jud. Buzău, cu aproape 3 000 loc. Satele componente sunt: Brăeşti, Brătileşti, Goldeşti, Ivăneţu, Pinu, Pârscovelu, Ruginoasa. 3. Com. în jud. Iaşi, cu aproape 3 000 loc. Satele componente: Brăeşti, Albeşti, Buda, Cristeşti, Rediu.

Brække. (breche). Loct. în centrul peninsulei Iutlanda (Danemarca), la NE de Esbjerg.

Braga. 1. Oraş în N Portugaliei (Minho), cu circa 125 000 loc. 2. Reg. adm. în NV Portugaliei.

Bragadiru. 1. Com. în jud. Ilfov, în Câmpia Română, pe râul Sabar, cu peste 5 000 loc. Satele componente: Bragadiru. 2. Com. în jud. Teleorman, pe râul Vedea, cu peste 5 500 loc. Satele componente: Bragadiru.

Bragado. (bravadoo). Oraş în E Argentinei, pe râul Salado, la SV de Buenos Aires.

Bragança. (braghensa). 1. Loct. în NE Portugaliei, aproape de graniţa cu Spania. 2. Loct. în NE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la E de Belem, la SE de estuarul Amazonului. 3. Loct. în SE Braziliei, la E de Campinas. 4. Reg. adm. în NE Portugaliei, cu centrul în oraşul cu acelaşi nume.

Bragança Paulista. (braghense pauliste). Oraş în SE Braziliei, la N de oraşul São Paulo.

Bragin. (braghin). Loct. în Belarus, pe Nipru, la SV de Gomel.

Brăhăşeşti. Com. în jud. Galaţi, cu aproape 7 000 loc. Satele componente sunt: Brăhăşeşti, Corcioveni, Cosiţeni, Toflea.

Brahin. Loct. în SE Belarusiei, la SV de oraşul Gomel.

Brahmakund. Loct. în NE Indiei, la NE de oraşul Tinsukia.

Brahmanbaria. Oraş situat în E statului Bangladesh, la NE de Dacca.

Brahmani. (brahmanii). Râu în E Indiei, afluent al râului Mahanadi.

Brahmapur. Oraş în E Indiei, pe coasta Golfului Bengal, la SV de oraşul Puri.

Brahmaputra (Cangpo). Fluviu în China (S Tibetului), NE Indiei şi Bangladesh. Are 2 900 km şi 935 000 kmp. Îşi are izvorul din Munţii Himalaya şi se varsă în Golful Bengal, după ce se uneşte cu Gange printr-o deltă de circa 80 000 kmp.

Brahmaur. Loct. în N Indiei, în Himalaya, la NE de oraşul Pathankot.

Braidwood. (breidvud). 1. Loct. în SE Australiei, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SV de Sydney. 2. Loct. în S.U.A. (Ilinois), la SV de Chicago.

Brăila. 1. Municipiu în E Câmpiei Române, port pe stânga Dunării, reşedinţa judeţului omonim, cu peste 250 000 loc. A fost declarat municipiu în anul 1968. Are în subordine comuna suburbană Chiscani (satele componente sunt: Chiscani, Lacu Sărat, Vărsătura). 2. Judeţ în SE României, în NE Câmpiei Române, pe cursul inferior al Dunării. Are suprafaţa de 4 724 kmp (1,99% din suprafaţa ţării) şi peste 400 000 loc. Reşedinţa este Brăila.

Download 2,83 Mb.

Do'stlaringiz bilan baham:
1   ...   31   32   33   34   35   36   37   38   ...   44




Ma'lumotlar bazasi mualliflik huquqi bilan himoyalangan ©hozir.org 2024
ma'muriyatiga murojaat qiling

kiriting | ro'yxatdan o'tish
    Bosh sahifa
юртда тантана
Боғда битган
Бугун юртда
Эшитганлар жилманглар
Эшитмадим деманглар
битган бодомлар
Yangiariq tumani
qitish marakazi
Raqamli texnologiyalar
ilishida muhokamadan
tasdiqqa tavsiya
tavsiya etilgan
iqtisodiyot kafedrasi
steiermarkischen landesregierung
asarlaringizni yuboring
o'zingizning asarlaringizni
Iltimos faqat
faqat o'zingizning
steierm rkischen
landesregierung fachabteilung
rkischen landesregierung
hamshira loyihasi
loyihasi mavsum
faolyatining oqibatlari
asosiy adabiyotlar
fakulteti ahborot
ahborot havfsizligi
havfsizligi kafedrasi
fanidan bo’yicha
fakulteti iqtisodiyot
boshqaruv fakulteti
chiqarishda boshqaruv
ishlab chiqarishda
iqtisodiyot fakultet
multiservis tarmoqlari
fanidan asosiy
Uzbek fanidan
mavzulari potok
asosidagi multiservis
'aliyyil a'ziym
billahil 'aliyyil
illaa billahil
quvvata illaa
falah' deganida
Kompyuter savodxonligi
bo’yicha mustaqil
'alal falah'
Hayya 'alal
'alas soloh
Hayya 'alas
mavsum boyicha


yuklab olish