Dicţionar geografic universal de nume propriu

Bir Shalatein. (bir şalatein). Oază în SE Arabiei Saudite, pe ţărmul Mării Roşii, la graniţa cu Sudanul.

Birsk. Loct. în E Rusiei, pe râul Belaia (afluent al râului Kama-Volga), la NV de oraşul Ufa.

Birstall. (bărstol). Loct. în Anglia (Marea Britanie), la NE de Leicester.

Birstein. (birştain). Loct. în Germania, la SV de oraşul Fulda.

Birštonas. (birştonas). Loct. în Lituania, pe râul Nemunas, la S de Kaunas.

Birtle. (birăl). Loct. în S Canadei (Manitoba), la NV de Winnipeg.

Bir-Tlacsin. (bir tlacin). Loct. în NV Libiei, centru de extracţie a ţiţeiului.

Bir-Torafawi. (bir torafauii). Oază în V Irakului, la SV de Mosul.

Bir Trefawi. (bir trefauii). Oază în NE Siriei, la NE de loct. Raqqa.

Biru. Loct. în China (Tibet), pe râul Nu Jiang (Salween).

Bir um Hibal. Centru minier (aur) în SE Egiptului, pe ţărmul Mării Roşii.

Bir Umm Gheta. Oază în E Egiptului, la NE de oraşul de pe Nil El-Minya.

Bi′r Umm Sa′īd. (bir um saiid). Oază în centrul pen. Sinai (Egipt).

Biržai. (birjai). Loct. în Lituania, în N ţării, la graniţa cu Letonia.

Birzebugga. Loct. în Malta, situată în SE insulei Malta, pe ţărmul Mării Mediterane.

Bir-Zelten. Loct. în N Libiei (centru al exploatării de petrol).

Bias. (bia). Loct. în SV Franţei, pe ţărmul Oc. Atlantic, la SV de Bordeaux.

Bisaccia. (bisacia). Loct. în Italia, la NE de Avellino.

Bisacquino. (bisachino). Loct. în V ins. Sicilia (Italia), la SSV de Palermo.

Bisag. Loct. în Croaţia, pe râul Zelina, la SV de Križevci.

Bisalpur. Loct. în N Indiei, la SE de oraşul Bareilly.

Bisamberg. (vizambărg). Loct. în NE Austriei, la N de Viena, pe Dunăre.

Bisanadi. (bisanadii). Parc Naţional situat în Kenya, la E de oraşul Meru.

Bisau. Loct. în India, la SV de Delhi.

Bisauli. (bisaulii). Loct. în N Indiei, la SV de Bareilly.

Bisaurín. Vârf (2 676) în Pirinei, în Spania.

Bisbee. (bizbii). 1. Loct. în S S.U.A. (statul Arizona), la SE de Tucson, la graniţa cu Mexic. 2. Loct. în S.U.A. (Dakota de Nord), la NE de oraşul Bismarck.

Biscarosse. (biscaros). 1. Loct. în Franţa, pe ţărmul golfului Biscaya (Oceanul Atlantic), la SV de Bordeaux. 2. Lagună maritimă situată în SV Franţei, la SV de loct. omonimă.

Biscarrosse-Plage. (biscaros plaj). Loct. în VSV Franţei, pe ţărmul Atlanticului, la SV de Bordeaux.

Biscaya (Vizcaya sau Gascogne (gasconi). Golf al Oceanului Atlantic, între coasta de N a Spaniei şi cea de V a Franţei. Suprafaţa este de 194 000 kmp, adâncimea maximă 5 120 m, lungimea de 400 km.

Biscayne. 1. (Biscayne Bay). (beschein). Golf al Oceanului Atlantic, în SE S.U.A., la E de Miami. 2. Parc Naţional în SE pen. Florida (S.U.A.).

Bisceglie. (biselie). Oraş în SE Italiei, pe ţărmul Mării Tireniene, la NV de Bari.

Bishberg. (bişberg). Loct. în Germania, la NV de oraşul Bamberg.

Bischeim. (bişaim). Loct. în ENE Franţei, pe râul Ill (afluent al Rinului), la N de Strasbourg.

Bischofferrode. (bişoferode). Loct. în Germania, la NE de oraşul Kassel.

Bischofsheim. (bişofşaim). Loct. în centrul Germaniei, la SE de Fulda.

Bischofshofen. (bişofzhofăn). Loct. aflată în centrul Austriei, la SV de Salzburg.

Bischofswerda. (bişofz verda). Loct. în E Germaniei, la graniţa cu Cehia, la NE de Dresden.

Bischofswiesen. (bişofzvizin). Loct. în SE Germaniei, la graniţa Austriei, la SE de oraşul Bad Reichenhall.

Bischofszell. (bişofsel). Loct. situată în NE Elveţiei, la NV de oraşul St. Gallen.

Bischwiller. (bişviler). Loct. în NE Franţei, la NV de Strasbourg.

Biscoe. (bisco). 1. Loct. în S.U.A. (Carolina de Nord), la NE de oraşul Charlotte. 2. Insule aflate în V Peninsulei Antarctida.

Biscotas. (biscotes). Lac în S Canadei, la N de lacul Huron şi la NV de Sudbury.

Biscotasi Lake. (biscotasii leic). Lac în Canada (Ontario), la NV de oraşul Sudbury.

Biscotasing. (biscotesing). Loct. în S Canadei, pe ţărmul lacului Biscotas, la NV de oraşul Sudbury.

Biscucuy. (biscucui). Loct. în NV Venezuelei, la NE de oraşul Merida.

Bisellia. Loct. în S Sudanului, la NV de oraşul Wau.

Bisert′. Râu în Munţii Ural (Rusia), afluent al râului Buy.

Biševo. (bişevo). Ins. (Croaţia) situată în Marea Tireniană, la SV de ins. Vis.

Bisha. (bişa). Loct. în SV Arabiei Saudite, pe uedul Wadi ash Sahran, la NE de Abha.

Bisho. (bişo). Loct. în S Republicii Africa de Sud, centrul administrativ al bantustanului Ciskei. Populaţia numără circa 3 milioane loc.

Bishnupur. (bişnupur). 1. Loct. în NE Indiei, la SV de oraşul Imphal. 2. Oraş în NE Indiei, la NV de oraşul Calcutta.

Bisho. (bişo). Oraş în SE Rep. Africa de Sud, la NV de oraşul East London.

Bishop. (bişop). 1. Ins. stâncoasă situată în SV Marii Britanii, în continuarea peninsulei Cornwall, din grupul de insule Scilly. 2. Loct. în California-S.U.A., centru minier (wolfram), la NE de Los Angeles.

Bishop Auckland (Bishop Aukland). (bişe oclend). Loct. în NE Angliei (Marea Britanie), la NV de oraşul Stockton-on-Tees.

Bishop Aukland. v. Bishop Auckland.

Bishops Castle (Bishop′s Castle). (bişeps castăl). Loct. în Anglia (Marea Britanie), la V de Birmingham.

Bishop′s Castle. v. Bishops Castle.

Bishops Cleeve. (bişeps cliv). Loct. în Anglia (Marea Britanie), la N de oraşul Cheltenham.

Bishop′s Falls. (bişeps fols). Loct. în N ins. Newfoundland (Canada), pe râul Exploits.

Bishops Stortford. (bişeps stortfărd). Loct. în SE Angliei (Marea Britanie), la NNE de Londra.

Bishopville. (bişapvil). Loct. în S.U.A. (Carolina de Sud), la NE de oraşul Columbia.

Bishqemi. (bişchemii). Loct. în centrul Albaniei, la S de Tirana şi la V de Elbasan.

Bishri. (bişrii). Munte în partea central-estică a Siriei, la V de Eufrat.

Bishti i Pallës. (biştii i pales). Cap în V Albaniei, în Marea Adriatică, la S de locul de vărsare a râului Erzeni în mare.

Bishui. (bişuii). Loct. în NNE Chinei, la graniţa cu Rusia, la VSV de loct. Tahe.

Bisignano. (bisiiniano). Loct. în SV pen. italice, la NE de oraşul Cosenza.

Bisinaca. Loct. în NE Columbiei, pe râul Muco, la VSV de oraşul Sucuaro.

Bisingen. (bizinen). Loct. în SV Germaniei, la SV de oraşul Tübingen.

Bisisthal. (bisistal). Loct. în E Elveţiei, la E de lacul Vierwaldstätt (Lacul celor Patru Cantoane), la NE de Altdorf.

Biskek (Bishkek). (bişchec). Capitala Kirghiziei (fost Frunze).

Bişkek. v. Biskek.

Biskia. Loct. în V statului Eritrea, la V de Asmara, la graniţa cu Sudanul.

Biskra (Beskra). Oraş în NE Algeriei, într-o oază la SV de Constantine, cu 130 000 loc.

Biškupec. (bişcupeţ). Loct. în NE Croaţiei, la S de oraşul Varaždin.

Biskupice. (biscupiţe). Loct. în S Slovaciei, la SE de Lučenec.

Biskupice Oławskie. (biscupiţe ovavschie). Loct. în SV Poloniei, la SE de Wroclaw.

Biskupiec. (biscupieţ). 1. Loct. în N Poloniei, pe râul Osa (afluent al Vistulei), la E de Grudziadz. 2. Loct. în NE Poloniei, la NE de oraşul Olsztyn.

Biskupin. Loct. în Polonia, la SV de oraşul Bydgoszcz.

Bislev. Loct. în pen. Iutlanda (Danemarca), la fiordul Lim, la SV de oraşul Ålborg.

Bisley. (bislii). Loct. în Anglia (Marea Britanie), la SE de oraşul Glouchester.

Bislich. (bizliş). Loct. în VNV Germaniei, pe fluviul Rin, la NV de oraşul Wesel.

Bislig. Loct. în E Insulei Mindanao (Filipine).

Bismarck. 1. Arhipelag în componenţa statului Papua-Noua Guinee, în Oceanul Pacific (Malaysia), în NE Insulei Noua Guinee, format din circa 200 de insule. Suprafaţa este de 50 500 kmp şi are peste 350 000 loc. Oraşul principal este Rabaul. Relieful este muntos vulcanic, altitudinea maximă atingând 2 300 m în vf. Sinewit. 2. Mare în Oceanul Pacific, la E de Noua Guinee şi la V de Insulele Bismarck. 3. (bismarc). Oraş în N S.U.A., port pe Missouri, centrul administrativ al statului Dakota de Nord. Populaţia este în jur de 90 000 loc. 4. Loct. în S.U.A. (Missouri), la SV de St. Louis. 5. Munte în E statului Papua-Noua Guinee, cu altitudinea de 4 358 m.

Bismark. (bizmarc). Loct. în N Germaniei, la NV de oraşul Brandenburg.

Bismil. Loct. în SE Turciei asiatice, pe râul Dicle (Tigru), la ESE de oraşul Diyarbakir.

Bismo. Loct. în SV Norvegiei, pe râul Ottadalen, la VNV de oraşul Lom.

Bisoca. Com. în jud. Buzău, cu circa 3 300 loc. Satele componente: Bisoca, Băltăgari, Lacurile, Lopătăreasa, Pleşi, Recea, Sările, Şindrila.

Bison. (baisăn). Loct. în S.U.A. (Dakota de Nord), la SV de Bismarck.

Bison Lake. (baisăn leic). Lac în Canada (Alberta), la E de râul Peace.

Bispgården. (bispgorden). Loct. în Suedia, pe râul Indalsälven, la NV de oraşul Sundsvall.

Bispingen. (bispinen). Loct. în Germania, la SV de oraşul Lüneburg.

Bissamcuttack. Loct. în E Indiei, la V de Berhampur.

Bissarrîyé. (bisarii iee). Loct. în SV Libanului, la SV de oraşul Saïda.

Bissau (Bissao). (bisau). Capitala Republicii Guineea-Bissau, port la Atlantic, cu peste 120 000 loc.

Bissaula. Loct. în Nigeria, la graniţa Camerunului, la V de râul Donga.

Bisse. (bişe). Loct. în SV Ungariei (Baranya), la S de Pécs.

Bissen. (bizen). Loct. în centrul Luxemburgului, la NV de Luxembourg.

Bissendorf. (bisindorf). 1. Loct. în Germania, la N de Hannover. 2. Loct. în Germania, la SE de oraşul Osnabrück.

Bisset (Bissett). (biset). Loct. minieră (aur) în provincia Manitoba (Canada), la E de Lacul Winnipeg.

Bissett. v. Bisset.

Bissikrima. Loct. în Guineea, pe râul Tinkisso, la NE de oraşul Dabola.

Bissorã. (bisore). Loct. în Guineea-Bissau, la NE de capitala Bissau.

Bissorle. (bisor). Hidrocentrală în SE Franţei, în Alpi, la E de Grenoble, la graniţa cu Italia.

Bistagno. (bistanio). Loct. în Italia continentală, la SE de oraşul Asti.

Bistcho Lake. (bistciău leic). Lac în Canada (Alberta), la SV de Marele Lac al Sclavilor.

Bistra. 1. Râu, afluent de dreapta al Timişului, în aval de oraşul Caransebeş; lungimea ajunge la 57 km. Izvorăşte din Munţii Ţarcului şi trece prin oraşul Oţelu Roşu (Bistra). 2. Oraş în jud. Caraş-Severin, în culoarul depresionar omonim, pe stânga râului Bistra. A fost declarat oraş în 1960. S-a mai numit Ferdinand şi Oţelu Roşu. Satele componente: Cireşa, Mal. 3. Com. în jud. Alba, pe Arieş, cu circa 5 600 loc. Satele componente: Bistra, Aroneşti, Băleşti, Băleşti-Cătun, Bârleşti, Cheleteni, Ciuldeşti, Creţeşti, Dealu Muntelui, Dâmbureni, Durăşti, Găneşti, Gârde, Hodişeşti, Hudriceşti, Lipaia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăeşti, Nămaş, Novăceşti, Perşeşti, Poiana, Poiu, Rătitiş, Runcuri, Sălăgeşti, Ştefanca, Tolăceşti, Tomnatec, Trişoreşti, Ţărăneşti, Vârşi-Rontu, Vârşii Mari, Vârşii Mici. 4. Com. în jud. Maramureş, pe Vişeu, cu peste 5 200 loc. Satele componente: Bistra, Crasna Vişeului, Valea Vişeului.

Bistreţ. 1. Com. în jud. Dolj, pe malul lacului omonim, cu peste 5 200 loc. Satele componente: Bistreţ, Bistreţu Nou, Brânduşa, Plosca. 2. Lac în Lunca Dunării, la gura Desnăţuiului, pe teritoriul comunei cu acelaşi nume.

Bistrica. (bistriţa). 1. Loct. cu hidrocentrală în SV Serbiei, pe râul Lim (afluent al Drinei). 2. Loct. în Bosnia-Herţegovina, pe râul Vrbas (afluent al Savei), la SSE de Banja Luka.

Bistricioara. Râu, afluent de dreapta al Bistriţei moldoveneşti (cu vărsare în lacul de acumulare Izvorul Muntelui). Lungimea este de 55 km. Izvorăşte din SE Munţilor Călimani.

Bistrički Laz. (bistrici chii laz). Loct. în Croaţia, aproape de oraşul Dugo Selo.

Bistriţa. 1. Râu, afluent de dreapta al Siretului la sud de Bacău, având lungimea de 288 km. Izvorăşte din Munţii Rodnei, străbate Depresiunea Dornelor şi trece prin oraşele Vatra Dornei, Bicaz, Piatra Neamţ, Buhuşi şi Bacău. Pe cursul său se află hidrocentrale. Pe cursul său este lacul de acumulare Izvorul Muntelui. Se mai numeşte Bistriţa Aurie. 2. Râu, afluent drept al Şieului (afluent al Someşului Mare), cu lungimea de 65 km. Îşi are izvorul din N masivului Călimani şi trece prin municipiul Bistriţa. 3. Râu, afluent de dreapta al Oltului, cu lungimea de 50 km. Izvorăşte din Munţii Căpăţânii. 4. Munţii Bistriţei. Sistem de masive muntoase în Carpaţii Orientali, drenat de Bistriţa, situat între defileul Bistriţei de la Zugreni în N şi valea Bistricioarei la S. Altitudinea maximă este de 1 859 m (vf. Budacu). 5. Dealurile Bistriţei. Dealuri pe marginea de E a Podişului Transilvaniei, între poalele Munţilor Călimani şi Valea Dipşa, drenate de Bistriţa ardeleană, Şieu şi Budac. Aici se află şi Depresiunea Bistriţei în care se află municipiul Bistriţa. 6. Municipiu în depresiunea cu acelaşi nume, reşedinţa jud. Bistriţa-Năsăud, cu circa 90 000 loc. A fost declarat municipiu în anul 1979. Satele componente: Chinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea, Viişoara. 7. Mănăstirea Bistriţa. Situată în comuna Viişoara, jud. Neamţ. 8. Mănăstirea Bistriţa. Situată în comuna Costeşti, jud. Vâlcea.

Bistriţa-Aurie. v. Bistriţa 1.

Bistriţa Bârgăului. Com. în jud. Bistriţa-Năsăud, cu peste 4 500 loc. Satele componente: Bistriţa Bârgăului, Colibiţa.

Bistriţa-Năsăud. Judeţ în N României, în jumătatea N a Transilvaniei, în bazinul superior al Someşului Mare, cu suprafaţa de 5 305 kmp (2,23% din suprafaţa ţării), şi cu circa 350 000 loc. Reşedinţa este municipiul Bistriţa.

Bistritsa. (bistriţa). Râu în SV Bulgariei, afluent al lui Struma.

Bisztynek. (biştinec). Loct. în NE Poloniei, la NE de oraşul Olsztyn.

Bişkek. Capitala statului Kârgâstan. Anterior s-a numit Frunze.

Bita. Loct. în centrul Bulgariei, la NV de Plovdiv şi la SE de Sofia.

Bitam. Loct. în NV Gabonului, la graniţa cu Guineea Ecuatorială şi cu Camerun.

Bitan Aharon. Loct. în V Libanului, pe ţărmul Mediteranei, la N de oraşul Netanya.

Bitburg. (bitburg). Loct. în V Germaniei, aproape de graniţa cu Luxemburg.

Bitche. (bitş). Loct. în Franţa, în NNE ţării, aproape de graniţa cu Germania, la NV de Strasbourg.

Bitetto. Loct. în SE Italiei peninsulare, la SV de oraşul Bari.

Bitinia (Bithynia). Regiune în NV Asiei Mici (Turciei).

Bitik. Loct. în NV Kazahstanului, la SV de oraşul Uralsk.

Bitki. (bitchii). Loct. în Rusia siberiană, la NV de oraşul Barnaul.

Bitkine. Loct. în Ciad, la SV de oraşul Mongo.

Bitlis. 1. Loct. în E Turciei, la V de Lacul Van, pe Tigrul superior. 2. Reg. adm. în SE Turciei asiatice, cu centrul în oraşul omonim.

Bitola. v. Bitolia.

Bitolia (Bitola, Bitolj (bitoli)). Oraş în Macedonia cu circa 150 000 loc. S-a mai numit Monastir.

Bitonto. Loct. în SE Italiei, la V de Bari, pe ţărmul Mării Adriatice.

Bitra Par. Ins. din arhipelagul Laccadive (India) din Oceanul Indian.

Bitschwiller. (bitşvii ie). Loct. în E Franţei, pe râul Thur (afluent al râului Ill), la NV de Mulhouse.

Bitter Creek. (bittăr cric). Loct. în S.U.A. (Wyoming), pe Green River, la NE de Salt Lake City.

Bitterfeld. (bităfeld). Oraş în E Germania, pe râul Mulde, la NE de Lepizig, cu circa 110 000 loc.

Bitterfontein. (bitărfontăin). Loct. în V Republicii Africa de Sud, pe ţărmul Oceanului Atlantic.

Bitterrott. (bicerut). Râu în S.U.A. (Montana), afluent al râului Clark Fork.

Bitterrott Range. (bicerut reingi). v. Bitterroot (Bitter Root).

Bitterroot (Bitter Root). (bităr rut). Munţi în NV S.U.A. (la graniţa statelor Idaho şi Montana), ce ajung la 2 359 m.

Bitti. (bitii). Loct. în Italia, în NE insulei Sardinia, la N de Nuoro.

Bittkau. Loct. în Germania, pe Elba, la NE de oraşul Magdeburg.

Bittva. (bitvo). Râu în V Ungariei, afluent al râului Marcal (iar acesta al râului Rába). Izvorăşte din Munţii Bakony.

Bituka. Loct. în Brazilia, pe râul Liberdade, la SV de oraşul Santa Terezinha.

Bitung. Loct. în NE ins. Sulawesi, la Marea Maluku.

Biu. Loct. în Nigeria, în NE statului, la SV de oraşul Maiduguri.

Bivio. Loct. în SE Elveţiei, la SV de staţiunea St. Moritz.

Biviraka. Loct. în statul Papua-Noua Guinee (ins. Noua Guinee), la baza NE a Muntelui Müller.

Bivolari. 1. Castru roman pe malul stâng al Oltului, în poiana Bivolari de pe teritoriul actual al satului Păuşa (jud. Vâlcea). 2. Com. în jud. Iaşi, pe Prut, cu circa 4 300 loc. Satele componente: Bivolari, Buruieneşti, Soloneţ, Tabăra, Traian.

Bivolu. Vârf (1 529 m) în Munţii Bistriţei (Carpaţii Orientali).

Bivona. Loct. în V insulei Sicilia (Italia), pe râul Platani, la NV de Agrigento.

Biwa (Omi). (biua, omii). Lac tectonic navigabil în Japonia (Honshu), la NE de oraşul Kyoto, cel mai mare din ţară, cu suprafaţa de 716 kmp. Adâncimea maximă este de 86 m.

Biwabik. (biuabec). Loct. situată în S.U.A. (Minnesota), la NNV de Duluth şi la V de Lacul Superior.

Biwa-ko. (biua co). v. Biwa (Omi).

Bixad. (bicsad). Com. în jud. Satu Mare, cu aproape 8 000 loc. Satele componente: Bixad, Boineşti, Trip.

Bixby. (bicsbii). Loct. în S.U.A. (Oklahoma), la SSE de oraşul Tulsa.

Biyala. (bii iala). Loct. în delta fluviului Nil, la NV de oraşul El-Mansura.

Biyang. Loct. în China, pe râul Tang He, la NV de oraşul Xinyang.

Biylikol′. Lac în Kazahstan, la NV de oraşul Taraz.

Bizana. Loct. în SE Rep. Africa de Sud, la SV de oraşul Durban.

Bizau. (biţan). Loct. în V Austriei, pe râul Bregenzer-Ach, la SE de Bregenz.

Bizcocho. (biscocio). 1. Râu în V Uruguay-ului, afluent al fluviului Uruguay împreună cu râul San Salvador. 2. Loct. în V statului Uruguay, la SE de Mercedes, pe râul cu acelaşi nume.

Bize. Loct. în V Ungariei (Somogy), la S de oraşul Marcali.

Bizerta (Bizerte bizert). Oraş în N Tunisiei, port la Mediterană, cu aproape 100 000 loc.

Bîr Bel Guerdâne. (bir bel guerdane). Lac de acum. în NV Mauritaniei.

Bîr el ′Abd. Loct. în NV pen. Sinai (Egipt).

Bîr el Thamâda. (bir el tamada). Loct. în pen. Sinai (Egipt), la NE de oraşul Suez.

Bîr Gifgafa. (bir ghilgafa). Loct. în pen. Sinai (Egipt), la NE de oraşul Suez.

Bîr Hasana. (bir hasana). Loct. în pen. Sinai (Egipt), la SV de oaza cu acelaşi nume.

Bîr Mogreïn. (bir mogreiin). Loct. în NV Mauritaniei.

Bîr Shalatein. (bir şalatein). Loct. în SE Egiptului African, la graniţa cu Sudan, la Marea Roşie.

Bîr Tâba. (bir taba). Loct. în E pen. Sinai (Egipt), la graniţa cu Israelul, la Golful Aqaba.

Bizovac. (bizovaţ). Loct. în NE Croaţiei, la SE de Valpovo.

Bjala. (biala). Loct. în Bulgaria, pe râul Iantra, la SV de oraşul Ruse.

Bjargtangar. (biarg tangar). Cap geografic în NV Islandei (Oceanul Atlantic).

Bjarkøy. (biarchei). Loct. în Norvegia, în ins. ominimă din cadrul Ins. Lofoten.

Bjarnanes. (biarnanes). Loct. în SE Islandei, pe ţărmul Atlanticului, la SV de Stafafell.

Bjärred. (biered). Loct. în SV Suediei, pe ţărmul strâmtorii Øresund, la N de Malmö.

Bjästa. (biesta). Loct. în E Suediei, pe ţărmul golfului Botnic, la SV de oraşul Örnsköldsvik.

Bjelasica. (bielasiţa). Munte situate în E Muntenegrului, între râurile Lim (la E) şi Tara (la V).

Bjelašnica. (bielaşniţa). Munte în Bosnia-Herţegovina, la SV de Sarajevo şi la SE de lacul de acumulare Jablanica de pe Neretva.

Bjelovar (Belovár). (bielovar). Loct. în NE Croaţiei, la NE de Zagreb.

Bjelovarsko-Bilogorska. (bielovarsco bilogorsca). Reg. adm. în NE Croaţiei, cu centrul la Bjelovar.

Bjerkvik. (biercvic). Loct. în N Norvegiei, pe ţărmul fiordului Ofot (Ofotfjord), la NE de Narvik.

Bjerringbro. (bieringbro). Loct. în pen. Iutlanda (Danemarca), la SE de oraşul Viborg.

Bjøllånes. (bielones). Loct. în Norvegia, la NE de oraşul Mo i Rana.

Bjønnes. (biones). Loct. în Norvegia, la SV de Bjøllånes şi la NV de oraşul Mo i Rana.

Bjordal. (biordal). Loct. în Norvegia, la S de fiordul Sogne.

Bjøreggene. (biereghena). Parc Naţional şi loct. în Norvegia, la N de oraşul Hodalen.

Bjørgan. (biorghen). Loct. în Norvegia, la NV de oraşul Tolga.

Bjørkåsen. (biorcosen). Centru de extracţie a piritei situat în N Norvegiei.

Björkberg. (biorcbei). Loct. în Suedia, la SE de oraşul Rulbo.

Björkby. (bieorcbii). Loct. finlandeză situată în NV insulei Vallgrund din Golful Botnic.

Bjørkelangen. (biorchelonghen). Loct. în SE Norvegiei, la E de Oslo.