Dicţionar geografic universal de nume propriu

Băbeni. 1. Com. în jud. Sălaj, pe râul Someş, cu circa 2 500 loc. Satele sale componente: Băbeni, Ciocmani, Cliţ, Piroşa, Poieniţa. 2. Com. în jud. Vâlcea, cu circa 8 300 loc. Satele componente: Băbeni, Bonciu, Capu Dealului, Pădureţu, Români, Tătărani, Valea Mare.

Băbiciu. Com. în jud. Olt, cu aproape 3 000 loc. Satele componente: Băbiciu.

Băcani. Com. în jud. Vaslui, cu aproape 3 000 loc. Satele componente: Băcani, Băltăţeni, Drujeşti, Suseni, Vulpăşeni.

Băceşti. Com. în jud. Vaslui, pe râul Bârlad, cu peste 4 000 loc. Satele componente sunt: Băceşti, Armăşeni, Băbuşa, Păltiniş, Ţibăneştii Buhlii, Vovrieşti.

Băc Giang. Oraş în NE Vietnamului, la NE de Hanoi.

Băcia. Com. în jud. Hunedoara, cu aproape 2 000 loc. Satele componente: Băcia, Petreni, Tâmpa, Totia.

Băc Ninh. (băc nin). Loct. în NE Vietnamului, la NE de capitala Hanoi.

Băc Quang. (băc cuang). Loct. în N Vietnamului.

Bădeuţi. v. Milişăuţi.

Băgaciu. Com. în jud. Mureş, cu aproape 2 400 loc. Satele componente: Băgaciu, Delenii.

Bâgé-le-Châtel. (bajee leo şatel). Loct. în Franţa, în apropiere de Digoin.

Băicoi. Oraş în jud. Prahova, cu circa 20 000 loc. A devenit oraş în 1948. Satele componente: Dâmbu, Lilieşti, Schela, Tufeni, Ţintea.

Băiculeşti. Com. în jud. Argeş, pe râul Argeş. Populaţia este de circa 7 000 loc. Satele componente: Băiculeşti, Alunişu, Anghineşti, Argeşani, Măniceşti, Stejari, Tutana, Valea Brazilor, Valea lui Enache, Zigoreni.

Băile Borşa. v. Borşa.

Băile Felix. Staţiune balneoclimaterică, în NV României, la SE de Oradea (jud. Bihor). Aici sunt izvoare cu ape minerale termale.

Băile Govora. Oraş în jud. Vâlcea. Peste 3 000 loc. Este staţiune balneoclimaterică. A devenit oraş în 1930. Satele componente sunt: Curăturile, Gătejeşti, Prajila.

Băile Herculane. Oraş în jud. Caraş-Severin, pe râul Cerna, cu peste 6 000 loc. Este staţiune balneoclimaterică cu ape termale. Este cea mai veche staţiune balneoclimaterică din ţară. Satele componente: Pecinişca.

Băile 1 Mai (Băile Episcopeşti). Staţiune balneoclimaterică în NV României, la SE de Oradea (jud. Bihor). Aici sunt izvoare minerale termale. Aici se află Lacul Peţea (rezervaţie naturală, 4 ha).

Băile Olăneşti. Oraş în jud. Vâlcea, pe râul Olăneşti, afluent al Oltului. Oraşul are circa 5 000 loc. Este declarat oraş în 1950. Constituie staţiune balneoclimaterică. Satele componente: Cheia, Comanca, Gurguiata, Livadia, Mosoroasa, Pietrişu, Tisa.

Băile Tuşnad. Oraş în jud. Harghita, pe Olt, în S Depresiunii Ciuc, cu peste 2 000 loc. Constituie staţiune balneoclimaterică. De aici se poate ajunge la lacul vulcanic "Sf. Ana" şi tinovul Mohoş. A fost declarat oraş în 1968. Satele componente: Carpituş.

Băileşti. 1. Câmpia Băileştilor. Câmpie în partea central-sudică a Olteniei, între Jiu şi Dunăre, limitată de Platforma Strehaia (la N), de Câmpia Blahniţei (la NV) şi străbătută de Desnăţui. 2. Oraş în jud. Dolj, în cadrul câmpiei cu acelaşi nume, având aproape 25 000 loc. A fost declarat oraş în 1921. Satele componente: Balasan.

Băişoara. Com. în jud. Cluj, cu circa 2 700 loc. Satele componente: Băişoara, Frăsinet, Moara de Pădure, Muntele Băişorii, Muntele Bocului, Muntele Cacovei, Muntele Filii, Muntele Săcelului, Săcel.

Băiţa. Com. în jud. Hunedoara, cu circa 5 000 loc. Satele componente: Băiţa, Barbura, Câinelu de Sus, Crăciuneşti, Fizeş, Hărţăgani, Lunca, Ormindea, Peştera, Sălişte, Trestia.

Băiţa de Sub Codru. Com. în jud. Maramureş, cu peste 2 700 loc. Satele componente: Băiţa de Sub Codru, Odeşti, Urmeniş.

Băiuţ. Com. în jud. Maramureş, pe Lăpuş, cu circa 3 500 loc. Satele componente: Băiuţ, Poiana Botizii, Strâmbu-Băiuţ.

Bâ Kêv. Loct. în ENE Cambodgei.

Băla. Com. în jud. Mureş, cu peste 1 100 loc. Satele componente: Băla, Ercea.

Bălan. 1. Oraş în jud. Harghita, pe Olt, cu circa 15 000 loc. A fost declarat oraş în anul 1967. Nu are sate componente. 2. Com. în jud. Sălaj, pe Almaş, cu circa 4 500 loc. Satele componente sunt: Bălan, Chechiş, Chendrea, Gâlpâia, Gâlgău Almaşului.

Bălăbăneşti. Com. în jud. Galaţi, cu peste 4 000 loc. Satele componente: Bălăbăneşti, Bursucani, Cruceanu, Lungeşti, Rădeşti, Zimbru.

Bălăceanu. Com. în jud. Buzău, cu aproape 2 000 loc. Satele componente: Bălăceanu.

Bălăciţa. Com. în jud. Mehedinţi, cu peste 4 000 loc. Satele componente: Bălăciţa, Dobra, Gvardiniţa.

Bălăneşti. Com. în jud. Gorj, pe râul Amaradia, cu circa 2 600 loc. Satele componente: Bălăneşti, Blidari, Cânepeşti, Glodeni, Ohaba, Voiteştii din Deal, Voiteştii din Vale.

Bălăşeşti. Com. în jud. Galaţi, cu peste 2 600 loc. Satele componente: Bălăşeşti, Ciureşti, Ciureştii Noi, Pupezeni.

Bălătău. Lac de baraj natural în apropiere de Dărmăneşti (jud. Bacău), pe pârâul Izvoru Negru, afluent al Uzului. Suprafaţa este de 7 ha iar adâncimea maximă 3,7 m.

Bălăuşeri. Com. în jud. Mureş, cu peste 5 200 loc. Satele componente: Bălăuşeri, Agrişteu, Chendu, Dumitreni, Filitelnic, Senereuş.

Bălcăuţi. Com. în jud. Suceava, cu peste 3 200 loc. Satele componente: Bălcăuţi, Gropeni, Negostina.

Bălceşti. Com. în jud. Vâlcea, pe Olteţ, cu aproape 6 000 loc. Satele componente sunt: Bălceşti, Beneşti, Chirculeşti, Cârlogani, Goruneşti, Irimeşti, Otetelişu, Preoteşti, Satu Poieni.

Băleni. 1. Com. în jud. Dâmboviţa, cu peste 8 000 loc. Satele componente: Băleni-Români, Băleni-Sârbi. 2. Com. în jud. Galaţi, cu circa 3 000 loc. Satele componente: Băleni.

Băleşti. 1. Com. în jud. Gorj, cu circa 7 400 loc. Satele componente: Băleşti, Ceauru, Corneşti, Găvăneşti, Rasova, Stolojani, Tălpăşeşti, Tămăşeşti, Voinigeşti. 2. Com. în jud. Vrancea, cu aproximativ 2 400 loc. Satele componente: Băleşti.

Bălgrad (Bălgărad). v. Alba Iulia.

Bălileşti. Com. în jud. Argeş, pe Bratia, cu aproape 4 900 loc. Satele componente: Bălileşti, Băjeşti, Goleşti, Poieniţa, Priboaia, Ulita, Valea Mare-Bratia.

Băltăreţu. Vânt local, cald şi umed, care suflă din primăvară până în toamnă dinspre S (mai ales în SE ţării) în regiunea bălţilor Dunării.

Bălteni. Com. în jud. Vaslui, cu peste 1 500 loc. Satele componente: Bălteni, Bălteni-Deal, Chetreşti.

Bălţaţi. Com. în jud. Iaşi, cu aproape 4 900 loc. Satele componente: Bălţaţi, Cotârgaci, Filiaşi, Mădârjeşti, Podişu, Sârca, Valea Oilor.

Bălţăteşti. Com. în jud. Neamţ, cu aproape 7 000 loc. Satele componente sunt: Bălţăteşti, Ghindăoani, Valea Arini, Valea Seacă.

Bălţeşti. Com. în jud. Prahova, cu peste 3 700 loc. Satele componente: Bălţeşti, Izeşti, Podenii Vechi.

Bălţi. Oraş în Republica Moldova, pe Răut; populaţia numără 160 000 loc. A devenit oraş în 1818. Denumirea rusă: Belcy.

Băluşeni. Com. în jud. Botoşani, cu aproape 5 500 loc. Satele componente: Băluşeni, Băluşenii Noi, Buzeni, Coşuleni, Draxini, Zăiceşti.

Băneasa. 1. Lac antropogen, de baraj, pe Valea Colentinei, la N de Bucureşti cu suprafaţa de 0,45 kmp. 2. Com. în jud. Constanţa, cu peste 5 500 loc. Satele componente sunt: Băneasa, Făurei, Negureni, Tudor Vladimirescu, Valea Ţapului 3. Com. în jud. Galaţi, cu aproape 2 500 loc. Satele componente: Băneasa, Roşcani. 4. Com. în jud. Giurgiu, cu circa 6 500 loc. Satele componente: Băneasa, Frasinu, Pietrele, Sfântu Gheorghe. 5. Aeroport al capitalei, pentru cursele interne.

Băneşti. Com. în jud. Prahova, cu circa 6 000 loc. Satele componente: Băneşti, Urleta.

Bănia. Com. în jud. Caraş-Severin, cu circa 2 200 loc. Satele componente: Bănia, Gârbovăţ.

Bănişor. Com. în jud. Sălaj, cu circa 2 700 loc. Satele componente: Bănişor, Ban, Peceiu.

Băniţa. 1. Com. în jud. Hunedoara, cu circa 1 400 loc. Satele componente sunt: Băniţa, Crivadia, Merişor.

Bărăgan. Subunitatea estică a Câmpiei Române, cuprinsă între văile Mostiştei, Dunării, Buzăului şi regiunea subcarpatică.

Bărăganul. Com. în jud. Brăila, cu circa 3 700 loc. Satele componente: Bărăganul.

Bărăşti. Com. în jud. Olt, cu circa 2 500 loc. Centrul de com. este satul Bărăştii de Vede. Satele componente: Bărăştii de Vede, Bărăştii de Cepturi, Boroeşti, Ciocăneşti, Lăzăreşti, Mereni, Moţoeşti, Popeşti.

Bărbăteşti. 1. Com. în jud. Gorj, pe Gilort, cu peste 2 000 loc. Satele componente: Bărbăteşti, Musculeşti, Petreşti, Socu. 2. Com. în jud. Vâlcea, cu circa 4 200 loc. Satele componente: Bodeşti, Bărbăteşti, Bârzeşti, Negruleşti.

Bărbuleţu. Com. în jud. Dâmboviţa, cu peste 7 500 loc. Satele componente sunt: Gura Bărbuleţului, Aluniş, Bărbuleţu, Cetăţuia, După Deal, Pietrari, Râu Alb de Jos, Râu Alb de Sus, Şipot, Valea.

Bărcăneşti. 1. Com. în jud. Ialomiţa, cu peste 4 300 loc. Satele componente: Bărcăneşti, Condeeşti. 2. Com. în jud. Prahova, cu peste 9 000 loc. Este com. suburbană a municipiului Ploieşti. Satele componente: Bărcăneşti, Ghighiu, Puşcaşi, Româneşti, Tătărani.

Băseşti. Com. în jud. Maramureş, cu circa 1 400 loc. Satele componente: Băseşti, Sălişte, Stremţ.

Bătarci. Com. în jud. Satu Mare, cu peste 4 200 loc. Satele componente: Bătarci, Comlăuşa, Şirlău, Tămăşeni.

Bătdâmbâng. Loct. în V Cambodgiei, aproape de graniţa cu Thailanda.

Bătrâna. Vârf (1 566 m) în Munţii Bihor (zona Padiş).

Băţani. Com. în jud. Covasna, cu peste 4 200 loc. Satele componente: Băţanii Mari, Aita Seacă, Băţanii Mici, Herculian, Ozunca-Băi.

Băuţar. Com. în jud. Caraş-Severin. Populaţia peste 3 100 loc. Satele componente: Băuţar, Bucova, Cornişoru, Preveciori.

Bâc. Râu în Republica Moldova, afluent de dreapta al Nistrului în amonte de Tighina. În cursul superior trece prin înălţimile Codrii, apoi prin Chişinău.

Bâcleş. Com. în jud. Mehedinţi, cu peste 3 000 loc. Satele componente: Bâcleş, Adunaţii Teiului, Brâgleasa, Corzu, Giura, Petra, Podu Grosului, Seliştiuţa, Smadoviţa, Vlădica.

Bâlea. Lac glaciar în Munţii Făgăraş. Suprafaţa este de 0,46 kmp, adâncimea maximă 11 m. Din acest lac izvorăşte râul omonim (22,5 km). Pe aici trece şoseaua transfăgărăşană.

Bâlteni. Com. în jud. Gorj, pe râul Jiu, cu peste 7 500 loc. Satele componente: Bâlteni, Cocoreni, Moi, Peşteana-Jiu, Rovinari, Vlăduleni.

Bâlvăneşti. Com. în jud. Mehedinţi, cu peste 1 300 loc. Satele componente sunt: Bâlvăneşti, Bâlvăneştii de Jos, Călineştii de Jos, Călineştii de Sus, Pârlagele.

Bârca. Com. în jud. Dolj, pe Desnăţui, cu circa 5 000 loc. Satele componente: Bârca.

Bârgău, Munţii Bârgăului. Munţi în Carpaţii Orientali, delimitaţi de râurile Someşu Mare (la N), Coşna (la E), Bistriţa ardeleană şi Pasul Tihuţa (la S), situaţi între Munţii Rodnei şi Munţii Călimani.

Bârgăuani. Com. în jud. Neamţ, cu circa 4 500 loc. Satele componente: Bârgăuani, Bahna Mare, Baratca, Bălăneşti, Breaza, Certieni, Chila, Dârloaia, Ghelăieşti, Hârtop, Homiceni, Talpa, Vlădiceni.

Bârghiş. Com. în jud. Sibiu, cu circa 2 500 loc. Satele componente: Bârghiş, Apoş, Ighişu Vechi, Pelişor, Vecerd, Zlagna.

Bârîs. Loct. în SV Egiptului.

Bârla. Com. în jud. Argeş, cu peste 6 600 loc. Satele componente: Bârla, Afrimeşti, Bădeşti, Brabeţi, Cioceşti, Malu, Mândra, Mozăcenii-Vale, Podişoru, Şelăreasa, Urlueni, Zuvelcaţi.

Bârlad. 1. Râu, afluent stâng al Siretului, având lungimea de 289 km. Izvorăşte din Podişul Central Moldovenesc, traversează podişul cu acelaşi nume şi trece prin oraşele Negreşti, Vaslui, Bârlad şi Tecuci. 2. Podişul Bârladului. Unitate de podiş în cadrul Podişului Moldovei, cuprinsă între Siret, Prut, Câmpia Moldovei şi Câmpia Română, străbătută de râul omonim. Altitudinea maximă urcă până la 561 m. Diviziunile sunt: Podişul Central Moldovenesc la N, Colinele Tutovei la S, Dealurile Fălciului şi Depresiunea Elanului la E, şi Podişul Covurluiului la S. 3. Municipiu în jud. Vaslui, pe râul cu acelaşi nume, cu aproape 80 000 loc. Satele sale componente: Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Viişoara.

Bârna. Com. în jud. Timiş, cu peste 1 700 loc. Satele componente: Bârna, Boteşti, Botineşti, Drinova, Jureşti, Pogăneşti, Sărăzani.

Bârnaru. Vârf (1 704 m) în Munţii Bistriţei (Carpaţii Orientali).

Bârnova. Com. în jud. Iaşi, cu circa 3 000 loc. Satele componente: Bârnova, Cercu, Păun, Pietrăria, Todirei, Vişan.

Bârranga. Munţi în Pen. Taimâr (Siberia-Rusia), cu altitudinea de 1 146 m.

Bârsa. 1. Râu, afluent stâng al Oltului la Feldioara, cu lungimea de 66 km. Izvorăşte din Munţii Făgăraş şi trece prin oraşul Zărneşti. 2. Munţii Bârsei. Denumire dată munţilor din S depresiunii Bârsei (Piatra Mare, Postăvaru, Măgura Codlei). Altitudinea maximă este de 1 843 m (vf. Piatra Mare). 3. Depresiunea Bârsei. Depresiune intramontană, în V Depresiunii Braşov, cuprinsă în zona de curbură a Carpaţilor Orientali. Mai este cunoscută şi sub denumirea de Ţara Bârsei. 4. Com. în jud. Arad, pe Crişu Alb, cu peste 2 000 loc. Satele componente: Bârsa, Aldeşti, Hodiş, Voivodeni.

Bârsana. Com. în jud. Maramureş, pe râul Iza, cu peste 7 000 loc. Satele componente: Bârsana, Năneşti, Onceşti.

Bârsăneşti. Com. în jud. Bacău, cu peste 5 300 loc. Satele componente: Bârsăneşti, Albele, Brăteşti, Caraclău.

Bârsău. Com. în jud. Satu Mare, cu circa 3 000 loc. Satele componente: Bârsău de Sus (reşedinţa), Bârsău de Jos.

Bârseşti. Com. în jud. Vrancea, cu aproape 4 000 loc. Satele componente sunt: Bârseşti, Negrileşti, Topeşti.

Bârza. Com. în jud. Olt, cu circa 2 700 loc. Satele componente: Bârza, Braneţ.

Bârzava. 1. Râu, afluent stâng al Timişului, cu care confluează pe teritoriul Serbiei. Lungimea ajunge la 129 km (pe teritoriul ţării noastre) şi izvorăşte din Munţii Semenicului, trece prin oraşele Reşiţa şi Bocşa. Pe acest râu s-au construit lacurile de acumulare: Gozna (cu hidrocentrala Crăinicel) şi Văliug ca şi al hidrocentralelor Grebia, Breazova şi Secu. 2. Com. în jud. Arad, cu peste 3 200 loc. Satele componente sunt: Bârzava, Bătuţa, Căpruţa, Dumbrăviţa, Groşii Noi, Lalaşinţ, Monoroştia, Slatina de Mureş.

Bâsca Chiojdului. Râu în Subcarpaţii de Curbură, afluent al Buzăului.

Bâsca Mare. Râu, afluent stâng al Buzăului, în bazinul superior al acestuia, cu lungimea de 69 km. Izvorăşte din Munţii Vrancei.

Bâsca Mică. Râu, afluent stâng al râului Bâsca Mare, în care se varsă la Varlaam. Izvorăşte din Munţii Vrancei, având 41 km lungime.

Bâtca Doamnei. Înălţime (457 m), la marginea de V a municipiului Piatra Neamţ.

Bække. (beche). Loct. în Iutlanda (Danemarca), la NV de oraşul Kolding.

Bækmarksbro. (becmarcsbru). Loct. în V pen. Iutlanda (Danemarca), la VSV de Viborg.

Bcharré. (bâchare). Loct. în NV Libanului, la NE de Beirut şi la SE de oraşul Tripoli.

Be. Râu în SSE Vietnamului.

Beach. (bici). Loct. situată în S.U.A. (Dakota de Nord), la V de oraşul Bismarck.

Beach Haven. (bici hevăn). Loct. în E S.U.A. (New Jersey), la NE de Atlantic City.

Beachport. (bici port). Loct. în SE Australiei, pe ţărmul Oceanului Indian, la V de Melbourne şi la SE de Adelaide.

Beachwood. (bici vod). Loct. în E S.U.A. (New Jersey), la S de oraşul Toms River.

Beachy. (bicii). Cap în SE Angliei (Marea Britanie), la Marea Mânecii, la SV de oraşul Eastbourne.

Beacon. (bicăn). Loct. în S.U.A. (New York), pe râul Hudson, la S de Albany.

Beacon Bay. (bicăn bei). Loct. în SE Rep. Africa de Sud, pe ţărmul Oc. Indian, la E de oraşul East London.

Beaconsfield. (bicănsfild). 1. Loct. în N ins. Tasmania (Australia), la NV de oraşul Launceston. 2. Loct. în SE Angliei (Marea Britanie), lângă Londra.

Beagle. (bigăl). Str. maritimă naturală în S Insulei Tierra del Fuego-Ţara Focului. Aparţine statului Chile.

Beagle Bank. (bigăl benc). Ins. a Australiei, aflată în Oc. Indian, la V de Pod. Kimberley.

Beagle Bay Abor. RSV. (bigăl bei aborigen reservoir). Reg. a băştinaşilor australieni, aflată în zona Dampier Land.

Beagle Gulf. (bigăl golf). Golf în N Australiei, la NV de oraşul Darwin.

Beaia. Loct. în NE Algeriei, la Marea Mediterană.

Beala. Loct. în N Bulgariei, pe râul Iantra (afluent al Dunării), la SV de Russe.

Bealanana. Loct. în NNE ins. Madagascar, la NV de loct. Andapa.

Beals Creek. (biels cric). Râu în S.U.A. (Texas), afluent al fluviului Colorado.

Beampingaratra. Lanţ montan în SE ins. Madagascar.

Bear. (bir). 1. Ins. în Antarctica, în Oceanul Pacific, în Marea Amundsen. 2. Râu California (S.U.A.), afluent al râului Feather. 3. Râu în S.U.A. (Idaho), cu vărsare în lacul Bear.

Beara. (beera). Cap în SV Irlandei.

Bear Cave. (bir chev). Vârf (440 m) în S.U.A. (Missouri), la N de lacul Bull Shoals (de pe râul White River, afluent al fluviului Mississippi).

Bear Creek. (biir cric). Râu în S.U.A. (California), afluent al râului Cache Creek.

Bearden. (birdăn). Loct. în S.U.A. (Arkansas), la SV de oraşul Pine Bluff.

Beardley Lake. (birdlii leic). Lac de acum. în S.U.A. (California), pe râul Middle Fork.

Beardmore. (birdmor). 1. Centru de cercetări ştiinţifice din Antarctica, pe gheţarul Ross (Marea Ross). Aparţine S.U.A. 2. Gheţar în Antarctica, ce pătrunde în Marea Ross. 3. Loct. în Canada (Ontario), la E de Lacul Nipigon.

Beardmore Reservoir. (birdmor rezervoar). Lac de acum. în Australia, pe râul Balonne, la NE de loct. St. George.

Beardstown. (birdstaun). Loct. în S.U.A. (Illinois), pe Illinois, la NV de Springfield.

Bear Island. (biir ailend). 1. Ins. a Canadei aflată în Golful James (Golful Hudson). 2. Ins. a Irlandei, în SV Irlandei.

Beariz. (biaris). Centru de minerit (wolfram) situat în NV Spaniei, aproape de graniţa cu Portugalia.

Bear Lake (biir leic). 1. Lac în Canada (Manitoba), la NE de Lacul Winnipeg. 2. Lac în S.U.A. (Idaho-Nevada), la NE de Marele Lac Sărat.

Bearma. Râu în India, afluent al râului Ken.

Bear Mountain. (beir muntein). 1. Vârf (2 112 m) în Munţii Tehachapi Mountains (S.U.A. – California). 2. Vârf (2 184 m) în Munţii Blacks Hill (S.U.A. – Dakota de Sud).

Béarn. Provincie istorică în SV Franţei, la baza de N a Pirineilor. Principalul oraş este Pau.

Bear Paw Mountain. (beir pau mountain). Vârf (2 116 m) în Munţii Bearpaw (S.U.A. – Montana).

Bearpaw Mountain. (beerpov montein). Lanţ în S.U.A., pe teritoriul Montanei.

Bear Peninsula. (beir peninsula). Pen. a Antarcticii aflată pe coasta Mării Amundsen.

Bearsden. (bersdăn). Loct. în Scoţia (Marea Britanie), la N de Glasgow.

Beas. (bias). 1. Loct. în SV Spaniei, la NE de Huelva. 2. Râu (482,8 km) în NV Indiei, afluent al râului Sutlej.

Beasain. Loct. în N Spaniei, la SE de oraşul San Sebastian.

Beas de Segura. Loct. în SE Spaniei, la V de loct. Hornos, pe râul Segura.

Beata. 1. Cap în S insulei Haiti, în SV Republicii Dominicane, la Marea Caraibilor. 2. Ins. la S de Haiti, în Marea Caraibilor. Aparţine Republicii Dominicane.

Beato António. (beatu antoniu). Loct. la E de Lisabona (Portugalia).

Beatrice. (beatris). Loct. situată în S.U.A. (Nebraska), la SE de oraşul Lincoln.

Beatton. (biităn). Râu în Canada (Columbia Britanică), afluent al râului Peace.

Beatton River. (birăn rivăr). Oraş în V Canadei, pe râul Peace, la SE de Fort Nelson.

Beatty. (biirii). Loct. în S.U.A. (Nevada), la E de Valea Morţii.

Beattyville. (bitiivel). Loct. în S.U.A. (Kentucky), la SE de Lexington.

Beau. (bo). Loct. în SE Canadei, lângă Ottawa, la graniţa cu S.U.A.

Beau Bassin. (bo basen). Oraş în NV ins. Mauritius, la SSV de oraşul Port Louis.

Beaucage. (bocaj). Loct. în Canada, pe ţărmul NNE al lacului Nipissing, la SE de Sudbury.

Beau Bassin-Rose Hill. (bo bazen roz hil). Oraş dublu în NV Insulei Mauritius, cu aproape 100 000 loc.

Beaucaire. (bocher). Loct. aflată în SE Franţei, pe Ron, la SV de Avignon.

Beauce. (bos). Regiune la SV de Paris (Franţa).

Beauceville. (bosevil). Loct. în SE Canadei, la SE de Québec.

Beauchastel. (boşastel). Loct. (cu hidrocentrală) în regiunea industrială Lyon-Grenoble, pe Rhône, la SE de St. Etienne.

Beauchene Island. (beuşin ailend). ins. din cadrul arh. Falkland (Marea Britanie) din Atlantic.

Beauchêne. (boşen). Ins. ce face parte din arhipelagul Falkland-Marea Britanie (Atlantic), în partea de SE a grupului de insule. Se mai scrie Beauchene (v. Beauchene Island).

Beaucourt. (bocuu). Loct. în NV Elveţiei, la SV de Basel.

Beaudesert. (bodezert). Loct. în E Australiei, la S de oraşul Brisbane.

Beaufort. (boufort). 1. Mare în bazinul Oceanului Arctic, în NV Americii de Nord, la V de insulele Banks şi Victoria. Suprafaţa atinge 481 000 kmp, adâncimea maximă 3 749 m. În această mare se varsă fluviul Mackenzie. 2. Loct. în SSE Australiei, la NV de Melbourne. 3. (bofo). Loct. în Franţa, la SV de Besançon. 4. Loct. în Franţa, la SE de Annecy. 5. Loct. în Malaysia, în NV insulei Kalimantan (în Malaya), la SV de Kota Kinabalu, pe ţărmul Mării Malaya (Marea Chinei de Sud). 6. Loct. în Franţa, în NV ţării, la SE de Angers. 7. Loct. în Luxemburg, în E ducatului, aproape de graniţa cu Germania, la NE de Luxembourg. 8. Loct. în S.U.A. (Carolina de Nord), pe coasta atlantică, la NE de oraşul Wilmington. 9. Loct. în S.U.A. (Carolina de Sud), pe ţărmul Oceanului Atlantic, între oraşele Charleston (la NE) şi Savannah (la SV).

Beaufort-en-Vallée. (bofor on valii). Loct. în NV Franţei, la E de Angers.

Beaufortin. (boforten). Reg. în ESE Franţei.

Beaufort West. (bofort uest). Loct. în partea central-sudică a Republicii Africa de Sud, la NE de Cape Town.